Moody's: Romania nu va fi obligata sa inghete salariile

Moody’s: Romania nu va fi obligata sa inghete salariile

Analistul Kenneth Orchard de la agentia de rating Moody’s considera ca FMI nu va impune Romaniei inghetarea salariilor in sectorul bugetar, ca masura de conditionare a unui acord cu fondul. „As fi foarte surprins sa vad o asemenea masura in cazul Romaniei. Este adevarat ca Letonia s-a angajat, in urma acordului cu Fondul Monetar International, la scaderea cu 15% a cheltuielilor cu salariile in sectorul public, dar regimul cursului de schimb este diferit, moneda letona este legata de euro”, a declarat, pentru NewsIn, Kenneth Orchard.
Acesta sustine ca in cazul unui acord cu Fondul Monetar International executivul va fi obligat sa faca o serie de economii la cheltuieli si sa gaseasca si sa impuna solutii pentru pastrarea veniturilor bugetare.

Noul premier

Noul premier, acelasi Emil Boc

Presedintele Traian Basescu l-a desemnat pe Emil Boc ca nou premier al viitorului guvern.

Motivatia presedintelui in decizia sa a fost ca „data fiind realitatea politica, a fost nevoie de o solutie ce poate asigura in momentul de fata un guvern”.
Acesta a mai spus ca unele partide inca sunt in campanie electorala si ca de aceea a ales solutia PDL.

„Este un om dedicat serviciului public. Si-a facut datoria si ca parlamentar si ca primar si ca prim-ministru, este un om al dialogului. I-am solicitat sa ma informeze asupra ministrilor care fac parte strict din CSAT. Restul reprezinta responsabilitatea partidelor”.

La consultarile de ieri cu partidele politice, Traian Basescu a declarat ca noul cabinet executiv nu mai poate avea 19 ministere si ca trebuie comprimat.

Basescu a mai spus ca doreste ca pana pe 16 ianuarie bugetul de Stat sa fie aprobat, astfel incat pe 17 ianuarie Romania sa primeasca urmatoarea transa de la FMI

Trenuri anulate azi si maine

Trenuri anulate azi si maine

CFR avertizeaza ca este posibil ca trenurile din Gara de Nord sa plece cu intarzieri de 30 pana la 60 de minute.

Trenurile anulate astazi, 8 februarie:

Rapidele 689 si 686 Bucuresti Nord – Constanta si retur
Rapidele 791 si 792 Bucuresti Nord – Drobeta Turnu Severin si retur
Rapid 680 Constanta – Bucuresti Nord
Accelerat 1535 Bucuresti Nord – Ploiesti Sud
Accelerat 1536-1/1536, pe relatia Ploiesti Sud – Ploiesti Vest – Bucuresti Nord
Acceleratele 1981 si 1982 Bucuresti Nord – Tulcea Oras si retur
Acceleratele 1795 si 1798 Bucuresti Nord- Piatra Olt si retur
Acceleratele 1672 si 1673 Galati – Bucuresti Nord si retur
Personal 8014 Constanta – Bucuresti Obor
Personal 8122 Slobozia Veche – Bucuresti Nord
Personal 8032 Fetesti – Bucuresti Obor
Personalele 8201si 8202 Buzau – Constanta si retur
Personal 8213-2/8213 Constanta – Galati
Personal 8031 Bucuresti Obor – Fetesti
Personal 9105 Bucuresti Nord – Targoviste Sud
Personalele 7033 si 7036 Bucuresti Nord – Urziceni si retur
Personal 8123 Bucuresti Nord – Slobozia Veche
Personal 8013 Bucuresti Obor – Constanta
Personal 8033 Bucuresti Obor – Fetesti
Personalele 8071/8071-2, 8073/8073-2, 8075/8075-2, 8077/8077-2, 8072-1/8072, 8074-1/8074, 8076-1/8076, 8078-1/8078 Bucuresti Nord – Bucuresti Obor si retur
Personalele 7039, 7001, 7002, 7003, 7004, 7005, 7006, 7008, Bucuresti Nord – Balotesti si retur
Personalele 7052 si 7051 Faurei – Urziceni si retur
Personal 8151 Slobozia Veche – Urziceni
Personal 9021 Bucuresti Nord – Pitesti
Personal 9008 Pitesti – Bucuresti Nord
Personal 9433 Titu – Pietrosita
Personal 9434 Pietrosita – Titu
Personal 9437 Titu – Targoviste
Personal 5108/5108-1 Galati – Marasesti
Personal 5107-2/5107 Marasesti – Galati
Personal 7365 Buzau – Galati
Personal 7366 Galati – Buzau
Personalele 8673 si 8676 Medgidia – Negru Voda si retur
Personalele 8671 si 8674 Medgidia – Negru Voda si retur
Personalele 8385 si 8388 Constanta – Mangalia si retur
Personal 8690 Constanta – Medgidia
Personalele 8381 si 8384 Constanta – Mangalia si retur

Maine, 9 februarie:
Accelerat 1982 Tulcea Oras – Bucuresti Nord
Personal 9104 Targoviste Sud – Bucuresti Nord
Personal 8122 Slobozia Veche – Bucuresti Nord
Personal 8014 Constanta – Bucuresti Obor
Personal 8032 Fetesti – Bucuresti Obor

Sub spectrul falimentului

Sub spectrul falimentului, medicii de familie cauta solutii

Ideea unei greve de trei zile nu este agreata de toti medicii de familie. Adeptii acestei solutii considera ca astfel vor imbuna autoritatile si vor obtine mai multi bani de la buget. Nici rezilierea contractelor cu Casa de Asigurari de Sanatate nu pare sa aiba mai multi sorti de izbanda, pentru ca intra sub incidenta Codului Comercial. Alti medici considera ca abordand calea legala a petitiilor, care ar putea ajunge si la Bruxelles (pe modelul taxei auto) vor avea mai multi sorti de izbanda.

Janina Popa, practica medicina de familie si de intreprindere de peste 30 de ani. Singura solutie viabila pe care doamna doctor o vede si realizabila este de a depune reclamatii la toate forurile nationale si internationale pe tema politicii bugetare a actualului ministru al Sanatatii. In acest sens, ea strange semnaturi de la pacienti pentru majorarea fondurilor alocate cabinetelor medicale.

„Rezilierea constractului cu Casa de Asigurari nu rezolva problema, pentru ca vor exista victime colaterale. Nici greva nu este o solutie, pentru ca noi nu avem voie sa facem greve fiind sub contract cu o autoritate. Omul bolnav nu este vinovat ca astia sunt niste golani. Chiar daca imi pun toti colegii in cap, nu sunt de acord sa inchid cabinetul. Voi depune reclamatii peste tot, si la Uniunea Europeana, si voi face si cerere de emigrare. Nu mai pot suporta sa ma fure si Guvernul si golanii care imi intra in cabinet. Mi s-a intamplat ca un tigan sa-mi fure poseta din cabinet in timpul consultatiei. Nu se mai poate asa”, sustine medicul Janina Popa.

Vicepresedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei din Mures, Dorin Gabor, a anuntat ca medicii de familie ar putea renunta la contractul cu CAS, din aprilie 2009. Pana atunci, se preconizeaza un protest de trei zile.

„Acest protest prin inchiderea cabinetelor face parte dintr-un set mai larg de reactii pe care le-am avut si pe care le vom avea de aici incolo. In primul rand nu este concediu medical sau de alta natura, cum s-a vehiculat. Noi nu avem concediu, nefiind salariati. Noi suntem prestatori de servicii si functionam pe baza de contract de prestari servicii. Noi avem vacanta”, relateaza Dorin Gabor pentru Euractiv.

Medicul apreciaza ca reducerea cu 40% a bugetului alocat pentru medicina de familie este incorecta, pentru ca Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate are prevazut pe 2009 cu o crestere de 4,7%, fata de 2008. Problema care se pune ar fi cat se va si colecta.

Doctorul Gabor sustine ca „exista capitole din sanatate care au scaderi de 5-7, respectiv 11%. Medicina de familie are o scadere de 40%, in timp ce cateva segmente au cresteri de 300%. Deci considerm inechitabila aceasta diminuare a fondului asistentei primare, prin comparatie cu celelelate segmente ale sanatatii”.

Medicul spune: „Contractul nostru principal este cel cu Casa de Asigurari care deruleaza bani prin fondul national unic si care a prognozat, derulat si executat pentru anul 2008 o suma in valoare de 1.331,6 milioane de lei, in timp ce de la Ministerul Sanatatii s-a derulat o suma de 125,4 milioane de lei prin programul de evaluare a starii de sanatate, partea care a fost derulata prin medicii de familie, o parte din fonduri fiind folosite pentru analizele efectuate. Pentru 2009, bugetul statului prevede derularea prin Casa de Asigurari a unei sume de 830 de milioane de lei, respectiv o suma de 34 de milioane de lei pentru aceste programe de sanatate pe care ministerul preconizeaza sa le desfasoare in acest an. Aceste prevederi bugetare inseamna o reducere totala cu 592 de milioane de lei a fondurilor alocate medicinii primare, deci o reducere de 40%. Aceasta reducere va aduce foarte mari perturbari in functionarea cabinetelor medicale, prentru ca aceste sume pe care le incaseaza un cabinet medical nu sunt egale cu venitul net al medicului de familie. A fost intretinuta in permanenta o confuzie legata de aceste venituri”.

Cabinetul, un model privat si nu prea

Cabinetul medical este o unitate sanitara privata, care, in conformitate cu toata legislatia in vigoare, are aceleasi obligatii ca oricare alta societate comerciala. In primul rand, trebuie sa aiba niste salariati, o asistenta, un contabil, o persoana pentru curatenie si alta pentru paza.

„Cheltuielile de intretinere ne costa lunar intre 1.000 si 1.500 de lei. In plus, trebuie sa platim anticipat impozitul pe anul trecut. Salariile noastre nu depasesc 1.500 de lei, nu 100 de milioane, cum spunea ministrul”, spune medical Janina Popa.

„Aducerea cabinetului la standarde europene si pentru intretinerea lor costa. Aici se mai adauga cheltuielile de regie (intretinere, apa, curent, etc), birotica, etc. Poate nu stie toata lumea, dar toata birotica o cumparam noi (retetarul, bilete de trimitere, etc). Toate acestea sunt cumparate de la Casa de Asigurari, desi noi consideram ca nu ar trebui sa intre in sarcina noastra suportarea costurilor acestor formulare”, spune doctoral Dorin Gabor.

Efectele falimentului

Inchiderea unor cabinete insemna o perturbare severa a asistentei sanitare, pentru ca o parte din populatie nu va mai avea acces la serviciile de baza care sunt cele mai ieftine servicii din tot sectorul sanitar.

„O pneumonie tratata de medicul de familie acasa este de 15 ori mai ieftina decat aceeasi pneumonie tratata in spital. Altfel spus, prin medicul de familie se pot trata 15 pneumonii decat una singura in spital. Al doilea effect ar fi supraaglomerarea cabinetele care vor ramane in functie, ceea ce va duce la diminuarea calitatii serviciilor, la amanarea lor, la nemultumiri din partea pacientilor si supraincarcare pe personal, pentru ca nu este totuna sa ai 30-40 de consulatii, care si asa sunt multe pe zi, sau sa ai 60-100 de consultatii pe zi”, precizeaza doctorul Gabor.

Atentat la experienta si pregatire profesionala

Ministerul Sanatatii pregateste un act normativ care sa le permita absolventilor de medicina sa profeseze dupa doar doi ani de stagiatura si, eventual, un an de rezidentiat, in loc de o specializare de pana la sapte ani prin rezidentiat, cum prevede actuala lege. Surse din minister afirma ca se va cere o derogare de la Comisia Europeana in acest sens. In opinia noilor cadre instalete la conducerea ministerului, „aceasta este una dintre variantele luate in calcul pentru a crea un sistem de pregatire postuniversitar mai atractiv pentru cei care doresc sa urmeze medicina”.

O alta varianta vehiculata modificarea punctajului minim de promovare a examenului de rezidentiat, de la 65% la 50%. „Astfel, un numar mai mare de absolventi ar putea promova examenul de rezidentiat si ar putea sa practice medicina. Desi posturile si locurile din spitale pentru rezidenti sunt putine, cei care promoveaza rezidentiatul se pot specializa pe langa medicii de familie, timp de trei ani”, argumenteaza sursele ministeriale.

In prezent, pentru a putea profesa, absolventii de medicina trebuie sa promoveze examenul de rezidentiat si sa activeze ca medici rezidenti intre 3 si 7 ani, in functie de specializare. Ulterior, ei pot avansa ca medici specialisti sau medici primari, in urma unor examene.

Proiectul de lege privind pregatirea post-universitara a absolventilor de medicina ar urma sa fie prezentat in guvern pana in iulie.

Ocazia de a purta pentru prima oară pantofi de mireasă

Știu că pare ciudat, însă senzația de a purta pentru prima oară rochia albă de mireasă alături de o pereche de pantofi albi este unică. Poate și irepetabilă. Nu de puține ori mă uitam pe geam la convoiul nupțial care dădea toate semnele posibile că se produce un eveniment important în viața unor tineri oameni. Și poate așa cum trebuia să se întâmple, mi-a venit și mie ceasul de-a fi mireasă.

Rochia și pantofii de mireasă – ocazie de a studia magazinele și croitorii

Nu simt cea mapantofi de mireasai mare provocare atunci când trebuie să cutreier magazinele. Poate ca e în gena feminină acest lucru, de-a lua rochie cu rochie și de-a le proba, însă eu nu suport ideea de a sta ore nesfârșite în magazine de mirese pentru ca o vânzătoare să-mi spună permanent cât de bine îmi vine o rochie sau alta. Nu pot suporta ipocrizia unor oameni care-și doresc doar să scape practic de lucrurile pe care le vând.
Pentru nunta mea, am ales o rochie simpluță pe care, în schimb, am vrut s-o asortez cu o pereche de pantofi de mireasă ceva mai aparte. Am căutat succint prin magazinele stradale și dându-mi seama că locul pantofilor mei de mireasă nu este în astfel de magazine, am ales calea de-a-mi găsi perechea de pantofi de mireasă mult-visată pe online. Știu că pare ciudat. Însă am speculat în propriul meu beneficiu acest aspect ciudat.

Mi-am găsit într-un magazin online perechea de pantofi de mireasă care simt că mi se potrivește. În schimb, cei din familie sunt reticenti. Dacă nu-mi vin sau nu corespund imaginilor conform cărora am cumpărat produsul. Suspiciuni care permanent vor exista atât timp cât nu avem o cultura a cumpărăturilor online. Dar am decis că viitorul meu și al pantofilor mei este înainte. Și am mers înainte.

Renault fortat sa produca Clio in Franta

Renault fortat sa produca Clio in Franta

Constructorul francez de automobile a anuntat saptamana trecuta ca are in plan sa mute intreaga productie a modelului de clasa mica in Turcia.

Drept raspuns presedintele grupului Renault-Nissan, Carlos Ghosn s-a intalnit cu presedintele Frantei Nicolas Sarkosy pentru a reglementa aceasta strategie economica.

Dupa aceasta intalnire Renault a revenit cu mentiunea ca uzina din Flins este in continuare in planurile pentru viitorul Clio IV, insa chiar si asa versiunile Symbol si Estate vor continua sa fie produse exclusiv in uzina Bursa din Turcia.

Actuala generatie de Clio III a fost comercializata cu succes pe piata din Franta insa nu a reusit sa detroneze modelul concurent Peugeot 207.

In prezent in Franta s-au construit peste 330.000 de unitati de Clio, cifra care nu inseama decat 38% din intreagul volum realizat de aceasta masina.

Cea mai importanta uzina Renault in care s-au construit cele mai multe modele Clio a fost cea din Turcia care a realizat un procent de peste 54%.

Citeste mai mult pe:1001auto.ro

Managerii din sanatate:  Finantarea sistemului nu poate fi transferata cu totul catre privat

Managerii din sanatate:  Finantarea sistemului nu poate fi transferata cu totul catre privat

Eliminarea exceptiilor privind cotizarea la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, urmate de cresterea cotei de contributie la asigurarile sociale de sanatate, acestea sunt cateva dintre propunerile unora dintre cei mai puternici manageri din sistemul romanesc de sanatate, prezenti la masa rotunda cu tema „FINANTAREA SISTEMULUI DE SANATATE” organizata de Forum Invest, in colaborare cu Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, in preambulul Forumului International SANATATE 2010, ce va avea loc in acest an la Bucuresti, pe 27 si 28 septembrie. 

„Trebuie eliminate toate exceptiile privind cotizarea la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, urmate de cresterea cotei de contributie la asigurarile sociale de sanatate. Astfel se va stimula asigurarea suplimentara care sa puna la dispozitia contribuabilului si servicii neincluse in pachetul social”, a declarat Cristian Parvan, Secretarul General al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, in cadrul mesei rotunde.

De asemenea, pentru a  suplimenta contributia la bugetul statului, „este necesara modificarea legislatiei privind profesiile liberale, astfel incat medicul sa poata profesa dupa program in spital in regim privat”, a spus Marius Savu, Directorul Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale din cadrul Primariei Bucuresti.

Managerii din sistemul de sanatate au mai oferit ca solutii definirea legislatiei privind parteneriatul public – privat, pentru cresterea calitatii serviciilor medicale, necesitatea ca asigurarile private de sanatate sa-si creasca puternic ponderea ca baza pentru a stimula dezvoltarea serviciilor medicale private, dar si revizuirea listelor de medicamente  compensate, stimularea  prescrierii de  medicamente generice si rationalizarea consumului de  medicamente, materiale  sanitare sau proceduri medicale de ultima  generatie, in conformitate cu resursele financiare existente.

„Statul trebuie sa isi asume public imposibilitatea economica de asigura accesul fara limita si fara plata a intregii populatii a Romaniei la toate medicamentele si procedurile medicale, in conditiile in care la sistem contribuie doar circa 5 milioane de cetateni”, a mai declarat Cristian
Parvan, Secretarul General al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.

Ca surse de finantare a sistemului, Carmen Ghita, Seful Biroului Credite externe din cadrul Ministerul Finantelor Publice a indicat, pe termen scurt, posibilitatea accesarii unui imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 360 de milioane de euro, disponibili chiar din luna iunie a acestui an pentru
pentru sectoare precum asistenta sociala, educatie si sanatate. Pe termen
mediu, a precizat Carmen Ghita, exista posibilitatea unui „imprumut bazat pe rezultate”, pus la dispozitie tot de Banca Mondiala, care sa restituie banii institutiei solicitante a imprumutului dupa ce se verifica modalitatea in
care au fost utilizati si rezultatele obtinute.

Pentru accesul la aceste resurse financiare in cel mai scurt timp si utilizarea lor in mod eficient este necesara o analiza coerenta a organizarii activitatii medicale, spun managerii din sectorul de sanatate. De asemenea, sarcina finantarii sistemului nu poate fi transferata in
totalitate catre mediul privat, spun reprezentantii companiilor, calificand
ca inacceptabila extinderea termenelor actuale de plata. 

„Predictibilitatea este o conditie esentiala pentru dezvoltarea sistemului de sanatate din Romania. Nu putem sa elaboram o strategie pe termen lung daca nu avem viziunea a ceea ce ne dorim de la un sistem functional in 5 ani de zile. Odata definite clar obiectivele strategice, putem sa stabilim masurile necesare pentru a ajunge acolo”, a spus in cadrul mesei rotunde
Bojan Jagodic, Director General al Novartis Romania.

La intalnirea organizata de Forum Invest si Asociatia Oamenilor de Afaceri
din Romania au mai participat printre altii si Ana Maria Mihaescu, seful
misiunii International Finance Corporation in Romania, Cristian Vladescu,
Consilier in cadrul Departamentului de Sanatate Publica – Administratia
Prezidentiala, Petru Craciun, Director General al Cegedim Romania, cel mai mare furnizor de studii si analize de piata pentru sistemul de sanatate,
Radu Lupu Gorduza, Strategic Manager pentru Moldova, Bulgaria si Romania al GE Healthcare, Sergiu Negut, Director Executiv al Unirea Medical Center.

Pana in 2020 Dacia va invada complet Europa!

Pana in 2020 Dacia va invada complet Europa!

Prima marca pozitionata drept un block-buster al industriei din Europa este chiar nationala Dacia parte a grupului Renault-Nissan-Infinti.

Potrivit A.T. Kearney, segmentul low-cost include vehicule cu preturi intre 2.200 dolari si 7.800 dolari. In Europa si Japonia, acest segment se refera la masini de clasa mica si include modele precum Ford Ka, Suzuki Alto sau smart Fortwo.

Germanii de la Volkswagen lucreaza din zor la constructia unei masini mai mici decat actuala generatie de modele Polo, insa mult mai ieftina decat buburuza Fox comercializata doar in Germania si produsa in Brazilia. Oficialii marcii germane au drept target realizarea unei masini care sa coste maxim 3.500 euro.

Din Asia cel mai puternic constructor din lume, Toyota Motors a mentionat ca va introduce spre vanzare o masina care se bazeaza pe micutul IQ insa care va avea brand-ul marcii low-cost Daihatsu. Pretul targetat de japonezi pentru noua masina este de 5.000 euro.

Tara Motors produce in prezent cea mai ieftina masina din lume Tata Nano (2.500 USD), insa se pare ca aceasta nu corespunde normelor de siguranta din Uniunuea Europeana si SUA.

1001auto.ro

Unul din cinci turisti straini n-a mai vrut sa innopteze in Romania in 2009

Unul din cinci turisti straini n-a mai vrut sa innopteze in Romania in 2009

Unul din cinci turisti straini nu a mai vrut sa doarma la hotelurile din Romania anul trecut. Astfel, potrivit datelor Eurostat, numarul turistilor straini care au innoptat in Romania in 2009 a fost cu apoape 22% mai mic decat in 2008. In plus, Romania detine recordul de cel mai mic procent de turisti straini din UE, doar 15% din total.
Numarul total de nopti petecut de turisti in Romania anul trecut a fost de 16,6 milioane, cu 16,4% mai mic decat in 2008.
La nivelul UE, acest numar a scazut in 2009 cu 5,1%, pana la pragul de 1,5 miliarde de nopti. Numarul noptilor petrecute de turistii locali in propria tara a scazut mult mai putin, 1,6%, fata de cel petrecut de turistii straini, 9,1%. Cel mai mare numar de nopti petrecute de turisti s-a inregistrat in Spania (251 mil.), iar cel mai mic in Liechtenstein, 0,1 milioane. Suedia a fost singura in care numarul turistilor a crescut, 0,1%. Cea mai mare scadere a fost in Letonia, 23,3%.
Au fost luate in calcul noptile inregistrate in registrele tuturor unitatilor de cazare precum hoteluri, moteluri, pensiuni, hanuri, hosteluri, etc.

Un "manual" pentru toti cei care incalca legile bugetare

Un „manual” pentru toti cei care incalca legile bugetare

Voluminosul Raport public pe anul 2008 al Curtii de Conturi (310 pagini de format mare) dat publicitatii in februarie 2010 (a fost necesar un an, conform reglementarilor in vigoare, pentru strangerea, sistematizarea si prezentarea informatiilor aferente) „inventariaza” aproape tot ceea ce este de presupus in materie de atentate la resursele financiare ale statului. In acest sens poate fi considerat un „manual” in materie. Cu toate ca ghilimelele subliniaza nota ironica a afirmatiei, pentru evitarea unor interpretari eronate afirmam ca ne referim exclusiv la efortul demn de tot respectul pentru identificarea unor modalitati de dat iama in banul public, astfel incat sa se gaseasca si antidotul in cazurile semnalate.
Ceea ce ne propunem sa prezentam cititorilor vizeaza tocmai pericolele uriase pe care le provoaca imaginatia fara margini a infractorilor sau, chiar, doar a contravenientilor in raport cu vistieria tarii. Totalul abaterilor constatate (care, evident, nu acopera toata gama lor) se estimeaza, pentru 2008, la prejudicii de peste 338 milioane de euro, iar in privinta abaterilor cu caracter financiar-contabil se avanseaza suma de peste 10 miliarde de euro. Te trec fiorii, nu gluma…
Simpla enumerare a marilor categorii de abateri (care includ zeci de mii de fapte concrete) are darul sa ne dumireasca in legatura cu „plaja” potlogariilor. Iata, telegrafic, respectivele categorii: 1. incalcarea legii privind stabilirea, evidentierea, cuantumul si termenele de incasare a unor venituri bugetare (pondere in total de 37,5 la suta); 2. incalcarea legii privind gestionarea patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale (pondere in total: 17,9 la suta); 3. nerespectarea legilor privind achizitiile publice (6,4 la suta); 4. incalcarea prevederilor legale privind evidentele si bilanturile contabile (5,1 la suta); 5. neindeplinirea obligatiilor financiare catre bugetele publice (4,5 la suta); 6. abateri de la regulile controlului financiar efectuat in structurile MFP (2,7 la suta). Daca ne referim, bunaoara, numai la detalierile din subcapitolele respectivelor abateri, vom constata ca s-au depistat nu mai putin de 56 de modalitati diverse de praduire a banului public. Nu avem, in spatiul in care ne este rezervat, posibilitatea de a merge pana la exemple concrete. Cine este interesat sa afle poate apela la textul integral al Raportului care – repetam – include in titlu cuvantul „public”.
Desigur, important este in ce cheie se citeste si se intemeiaza Raportul. Numarul aproape incredibil de modalitati de fraudare a statului este de natura a ne pune foarte serios pe ganduri. Este foarte bine ca s-au identificat aceste modalitati, dar mai departe? Raportul este destinat Parlamentului, conform legii de organizare si functionare a Curtii de Conturi. De aici, s-ar cuveni sa se declanseze procesele ample, legale, institutionale si manageriale de contracarare a atentatelor la adresa banului public. Ce s-a intamplat, insa, cu precedentele Rapoarte? Parlamentarii au luat act de respectivele documente. Mai departe nu prea s-a mers. Avem temeiuri sa speram ca de data aceasta se va intampla ALTFEL? Slabe sperante. Fie si numai din pricina faptului ca multi demnitari si detinatori de alte functii publice au toate motivele sa se simta „cu musca pe caciula, cand citesc Raportul. Daca il citesc…