Producatorii auto ies in "decor"

Producatorii auto ies in „decor”

Gigantii industriei auto se lupta zilele acestea pentru supravietuire. Dupa cum decurg lucrurile, mai degraba par ca se zbat intre faliment si amanarea acestuia. Continentul nord american pare a fi cel mai afectat, insa Germania si Franta vine si ele tare din urma. Pentru constructorii japonezi, deocamdata, pare doar o chestiune de timp.

Producatorii americani de automobile au cerut senatorilor un ajutor de 25 miliarde de dolari pentru a nu lasa industria sa se prabuseasca si sa afecteze major economia tarii. Lui GM, Ford si Chrysler li s-a cerut insa o dovada a faptului ca merita acest ajutor si ca nu este doar pentru amanarea catastrofei. Unii analisti sustin ca daca managerierea ar fi fost buna si realista, atunci nici nu s-ar fi ajuns in aceasta situatie. Mai mult de atat, senatorii republicani sustin ca cifrele arata ca oricum nici nu prea ar mai fi loc pentru toti trei. Gigantii trebuie sa reziste, intr-un fel sau altul, pana in ianuarie, cand Congresul se va reuni din nou pentru a discuta problema. Atunci, ecuatia va include o majoritate democrata plus o noua administratie la Casa Alba.

General Motors, insa, a anuntat deja ca nu crede ca va mai rezista pana in Craciun, din cauza lipsei lichiditatilor. Si asta in ciuda vanzarii de luni a participatiei de 3% de la Suzuki Motor pentru circa 230 milioane de dolari pe bursa Nikkei. Cele 16.000 de actiuni nu au acoperit decat o mica parte din imensa pierdere de 2,5 miliarde de dolari din trimestrul trei. Compania ar avea nevoie de 10-12 miliarde din cele 25 cerute Congresului, urmand ca lunar sa fie cheltuite circa doua.
La fel ar putea cheltui si Ford daca i-ar fi acorate intre 7 si 8 miliarde de dolari. Constructorul a raportat pentru T3 o pierdere mai mica, 129 milioane de dolari. Acesta a recunoscut in fata senatorilor ca ajutorul guvernamental ar putea intari sectorul auto si ca industria ar putea face fata si fara el.
Ieri, Ford a vandut 20% din participatia de 30% din Mazda Motor pentru aproape 540 milioane de dolari. Constructorul japonez a anuntat ca va rascumpara doar circa 7% din actiuni. Interesant este ca Ford, cand a cumparat actiunile de la Mazda, a scapat producatorul nipon de un mare pericol. Acum s-a schimbat roata, compania americana putand fi salvata de banii din vanzarea participatiei sau doar sa amane falimentul.

Chrysler are si el nevoie de circa 7 miliarde de dolari. Directorul executiv Bob Nardelli a spus senatorilor americani ca ar fi in stare sa lucreze pentru un salariu anual de un dolar, numai ca ajutorul guvernamental sa fie acordat. Nu la acelasi angajament s-au putut inhama si sefii celoralalte doua companii. Cei trei producatori au impreuna circa 240.000 de angajati.

In Germania, Opel, ramura a GM, a anuntat ca va reduce semnificativ productia anul viitor si ca se gandeste la un program de lucru de 30 de ore pe saptamana. Dupa ce producatorul a cerut cancelarului german un ajutor de un miliard de euro, Angela Merkel a anuntat ca va da un raspuns inainte de decembrie si ca, daca va fi afirmativ, atunci va fi doar pentru ramura din Germania.
Volkswagen, insa, sta mult mai bine. Acesta si-a consolidat profitul in trimestrul trei cu 28%, pana la 1,2 miliarde de euro, fata de cele aproape 950 in aceeasi perioada a anului trecut.
Daca industria auto germana va intra pe teren nesigur, analistii sustin ca 100.000 de locuri de munca sunt sub semnul concedierii.

In celalalt colt al globului, cel mai mare producator japonez, Toyota, a anuntat o scadere a profitului pentru al treilea trimestru de 69 procente, pana la 1,4 miliarde de dolari. Vanzarile acestuia au scazut si ele cu 8% pana la 60 de miliarde. Productorul nipon se asteapta ca anul fiscal sa fie mult mai slab decat cel previzionat cu aproape 50%. Analistii considera ca acesta este practic victima propriului succes. Cu investitii si profituri mari, a devenit un peste mult prea mare pentru un lac prea mic. Un lac in care mult oxigen a fost consumat si de GM.
Mazda si Mitsubishi abia au facut un profit modest in ultimele sase luni. Prima a anuntat o crestere de doar doua procente, iar cea de-a doua o crestere mai mare, dar care, de fapt, reprezinta recuperarea pierderilor de anul trecut.

O destanuire a unui fost ministru si istoria unor sanse ratate

O destanuire a unui fost ministru si istoria unor sanse ratate

Nu ne propunem o evaluare a activitatii unui fost ministru al Sanatatii, respectiv prof. univ. dr. Mircea Beuran nu pentru ca este – cum se spune – „un personaj controversat”, ci pentru ca faptul pe care il supunem atentiei cititorului nu are nicio conotatie cu o astfel de evaluare. Pur si simplu, este vorba despre o maniera de cheltuire a banului public, interesata ca exemplu cu o arie larga de actiune. Sigur, modul in care se naste, se dezvolta si se aplica o anumita idee (mai ales daca este buna) permite sa se aprecieze si valoarea celor care o emit si o concretizeaza, dar – cum mai remarcam – nu acesta este scopul insemnarilor de fata.
Se stie prea bine ca procurarea echipamentelor si medicamentelor pentru spitale (ca si a oricaror altor achizitii publice) implica organizarea unor licitatii. Or, se cunoaste tot atat de bine ca preturile sunt influentate, intre multi alti factori, de cantitatile contractate in urma licitatiilor. Sunt o serie de cheltuieli fixe indiferent de cantitate, iar costurile respective se impart la unitatile de masura cu care se opereaza. Astfel, pe fiecare unitate, cheltuielile se reduc direct proportional cu cresterea cantitatilor. Fostul ministru a dat un exemplu in care licitatia pentru un anumit aparat nu s-a facut pe fiecare spital in parte, ci pe mai multe spitale, astfel incat cu aceiasi bani s-au cumparat 60 de aparate in loc de 40 cat ar fi fost posibil in conditiile organizarii separate a licitatiilor. Ce s-ar intampla daca s-ar proceda astfel oriunde si oricand este vorba despre achizitii care sunt comune unui numar mai mare de unitati spitalicesti? Raspunsul nu este dificil de dat.
Daca pornim de la acest exemplu, ne dam seama ce posibilitati considerabile de economisire a banului public s-ar fructifica daca exista (ar exista) un minimum de interes, de determinare fata de gestionarea gospodareasca (macar atat) a resurselor financiare nu numai din sfera sanatatii, ci pretutindeni unde se manipuleaza banul public.
Tema capata o gravitate deosebita daca o raportam la actualele dezbateri referitoare la achizitionarea avioanelor F16 sau la contractele din domeniul infrastructurii (in special cazul tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov). Nu numai sumele considerabile puse in „joc” sunt de natura a atrage atentia si a impune clarificari esentiale, ci chiar metodele prin care s-a  ajuns la faza contractuala sau imediat premergatoare incheierii contractelor. Presupunand ca factorul politic (citeste grupurile de interese reprobabile) nu are nicio influenta in procesul decizional in materie de achizitii, de cheltuieli publice, raman deschise „dosarele” metodologice. Insusi faptul ca se taraganeaza nepermis – dupa ce s-au operat numeroase si discutabile modificari si completari – definitivarea unei reglementari unitare, solide, a achizitiilor publice este de natura a ne pune pe ganduri. Nu vrem sa mergem atat de departe incat sa consideram ca este un proces deliberat de amanare, dar consecintele sunt atat de evidente incat nu mai este nevoie de comentarii suplimentare. Mai ales in astfel de cazuri, „mai tarziu” inseamna „prea tarziu”, fie si numai din pricina faptului ca banii pierduti ne golesc tuturor buzunarele, fara nicio sansa de a fi recuperati macar in parte.

Top 10 masini de politie

Top 10 masini de politie

Politia rutiera este o ramura a ministerului de interne care are datoria de a veghea la buna desfasurare a traficului in conditii de siguranta maxima, iar cand este necesar sa aplice litera legii.

De cele mai multe ori acest lucru este simplu datorita imaginii unei masini de politie care semnalizeaza sa te opresti, insa nu de putine ori infractorul nu opreste la semnalele politistului si acesta din urma este obligat conform legii sa porneasca in urmarirea celui care a incalcat legea.

In acele momente cel mai important bun al politistului este masina din dotare care trebuie sa se ridice la cele mai inalt nivel de performanta pentru a prinde din urma soferul care se sustrage de la o eventuala amenda.

Astfel, pentru a vedea care sunt cele mai bune masini de politie luam in calcul doar capitolul performante deoarece un Porsche 911 al Politiei germane este mult mai firav in cazul unei coliziuni decat un cruiser Ford Crown Victoria al Politie americane.

Romania nu sta deloc rau la acest capitol datorita celor cateva sute de model Passat Variant V6 2.8 4-Motion si a Seat-ul Leon Cupra al politiei autostrazii.

Deci criteriul cel mai importante este viteza maxima si stabilitate in viraje in orice conditii atmosferice.

No.10 – Carbon Motors E7

Aceasta este viitoarea masina a politiei americane care din pacate nu a intrat in productia de serie.

No.9 – Volkswagen GTI

Exemplarul de fata este un Golf V GTI de 200 CP extrem de performant si manevrabil in cazul unei actiuni in mediul urban.

No.8 – Holden VE Commodore

Politia din Australia are in dotare modelul Holden Commodore care este echipat cu un motor V8 de Chevrolet Corvette. Viteza maxima este de 300 km/h.

No.7 – Porsche Cayenne

Rusii au renuntat la modelul Lada 2012 si au trecut la Porsche Cayenne Turbo de 450 CP.

No.6 – Ford Mustang GT

Americanii iubesc masinile cu punte rigida spate drept urmare acest Mustang GT V8 este perfect pentru politia din Los Angeles.

No.5 – Jaguar XF

In Marea Britanie politia este echipata cu noul Jaguar XF. Singura problema lor este ca masina nu are sub capoata un motor V8 pe benzina cu un V6 diesel de 275 CP.

No.4 – Mazda RX-8

Pentru politia din Tokio o Mazda RX-8 cu motor rotativ Wankel de 240 CP este suficient.

No.3 – Mitsubishi Evolution X

Politia autostrazii din Anglia este echipata cu cea mai sportiva masina a celor de la Mitsubishi. Un Lancer EVO X extrem de capabil indiferent de suprafata pe care se ruleaza.

No.2 – Porsche 911

Locul secund in acest top este ocupat de Polizei Autobahn, adica de politia autostrazilor din Germania. Ei conduc in fiecare zi un Porsche 911 Turbo modficat de tunerul Tech Art. Nice job!

No.1 – Lamborghini Gallardo LP560-4 Polizia

Prima pozitie este ocupata de politia italiana care a primit recent un Lamborghini Gallardo LP560-4. Acest lucru inseamna ca este greu sa poti fugi de aceasta masina cu transmisie integrala care mege constant la o viteza maxima de 330 km/h.

Pentru a intelege cat de importanta este viteza amintim ca un elicopter normal nu poate sa depaseasca o viteza mai mare de 250-260 km/h.

Citeste mai mult pe: 1001auto.ro

Guvernul bate ultimele cuie in cosciugul cotei unice

Guvernul bate ultimele cuie in cosciugul cotei unice

Dupa hei-rup-ul electoral privind majorarea pensiilor, restituirea banilor pentru Dacii, scutirile de impozit pentru investitorii la bursa in 2009, Guvernul a venit ieri cu un nou set de masuri care pun si mai mult umarul la cresterea deficitului bugetar.
Valoarea pachetului anticriza este estimata de Guvern la 10 miliarde euro si include:
– reducerea CAS de 2% in 2009
– inca o majorare a punctului de pensie, la 763 lei din ianuarie
– scutire de impozit pentru castigurile din dobanzile la termen
– premierea angajatorilor cu 1.000 euro pentru fiecare nou loc de munca oferit somerilor
– reducerea la 5% a TVA-ului pentru prima locuinta sau pentru familiile care vor sa se mute intr-o casa mai mare, cu conditia ca aceasta sa aiba sub 120 mp si sa nu coste peste 100.000 euro
– bonificatia de 5% pentru contribuabilii care platesc la timp obligatiile fiscale (si nu e vorba numai de persoanele fizice, care erau obisnuite cu astfel de scutiri pentru impozitul datorat pe locuinta, ci si de marile companii care au castigat din belsug in 2008 – vezi Petrom)
– creditul fiscal pentru companiile implicate in cercetare-dezvoltare
– scutirea de impozit pentru dividendele reinvesite
– suspendarea taxei de poluare auto timp de un an

Sunt sanse mari ca ultimul efort de castigare a bunavointei alegatorilor sa ne coste un deficit de peste 3% din PIB in acest an, in 2009 urmand sa se majoreze (in momente de criza incasarile scad, contribuabilii incep sa aiba intarzieri la plata taxelor catre bugetele de stat).
Cum veniturile din impozitul pe profit si venit vor scadea in mod natural, odata cu economia, Guvernul va trebui sa introduca la un moment dat noi taxe sau sa le majoreze pe cele vechi pentru a echilibra raportul dintre veniturile si cheltuielile publice.
Sunt doua directii unde s-ar putea umbla in prima instanta: majorarea TVA sau eliminarea cotei unice in favoarea unei impozitari progresive. Majorarea TVA ar avea si parti bune, descurajand consumul, dar ar atinge paturile sarace ale populatiei care sunt deja lovite de efectele crizei financiare. Ramane cota unica, iar aceasta isi traieste, in opinia noastra, ultimele luni de existenta, veniturile mari urmand sa fie impozitate mai sever, ca inainte de 2004.

Un tren urban in gara "Scolii 1001Case"

Un tren urban in gara „Scolii 1001Case”

Un tren urban in gara „Scolii 1001Case”

Arhitectul Andrei Egli a fost joi 8 octombrie 2009 invitatul special al Scolii de arhitectura si design 1001Case.
Proiectul TER (Tren Expres Regional) a starnit curiozitatea participantilor, astfel incat pe langa prezentarea initiala s-au pus o multime de intrebari legate de posibilitatea realizarii lui in Bucuresti. Pentru Capitala acest tren ar lega centrul de satelitii orasului, mai exact comunele si orasele din jurul Bucurestiului. Asemenea trenuri urbane exista in toata Europa si ajuta la eficientizarea transportului in comun pentru suburbiile metropolitane.

Solutia TER nu este greu de pus in practica pentru ca este gandita pentru a utiliza caile ferate deja existente, care apartin SNCFR, pe care se circula cu diverse regimuri, de marfa sau calatori. Proiectul prevede 5 linii radiale plus una pentru centura orasului, acestea avand rolul de a lega practic statiile de metrou existente de comunele si orasele din jurul Bucurestiului. Prima linie ar lega Gara de Nord – Aeroportul si orasul Otopeni – Eroilor si orasul Videle. Cea de-a doua linie ar lega Piata Unirii de orasul Giurgiu, o alta ar lega Gara Titan de comuna Fundeni si chiar mai departe, apoi Gara de Nord cu Gara Obor si Gara de Nord cu comuna Branesti.

Pe langa acestea, linia de centura ar face practic legatura cu celelalte linii si at fi foarte utila pentru toti cei care nu vor sa intre in Bucuresti. „Autoritatile au vrut sa faca ceva asemanator cu Sageata Albastra dar acest tren catre aeroport a fost introdus fara prea multe investitii, in sensul ca nu este legata statia de terminalul aeropotului. Proiectul TER se aplica pe 80% din infrastructura existenta deja iar ca investitie chiar este avantajos in comparatie cu alte proiecte similare. Initial evaluarea a fost la 600 milioane de euro dar la o recalculare s-a ajuns la aproximativ un miliard de euro. Suma este pentru 180 km de linie si statiile exterioare care de altfel sunt destul de simple. Interesul a existat din partea autoritatilor dar s-a oprit aici, nu am primit feedback-ul coerent astfel incat sa ne dea sperante ca va fi realizat in viitorul apropiat. In plus, vin alegerile si asteptam sa vedem ce se schimba – spune arh. Andrei Egli, initiatorul proiectului TER. Acesta a mai spus ca in mod normal proiectul ar putea fi realizat in cinci ani, fonduri europene ar exista pentru asemenea lucrari, dar in conditiile in care  lucrurile se misca greu in Romania, cea mai optimista previziune inseamna 15 ani. Pana atunci ne ramane sa ne plangem in continuare de aglomeratia din Bucuresti si cozile interminabile de la intrarile in oras.

Fii elegantă, alegând să porţi sacouri de damă

Eiii, s-au dus vremurile în care imaginea unui sacou te ducea cu gândul la o persoană rigidă şi autoritară, sacourile de damă sunt prezente cu success şi pe podiumurile de prezentare ale marilor creatori de modă. Sacoul este un element de vestimentaţie frecvent folosit în toate momentele zilei şi pentru tot felul de evenimente.

 Sacourile de damă nu ţin cont de vârstă

Nu trebuie să fi trecut de tinereţe ca sacoul să ţi se poată potrivi, el este perfect în ţinuta unei eleve de şcoală gimnazială, în garderoba unei adolescente, pe corpul unei tinere studente, al unei tinere mame, la fel ca şi pe o doamnă mai în vârstă. De multe ori apare în combinaţie cu o cămaşă foarte bine călcată, impecabilă, mai ales în mediul oficial şi de afaceri, însă sacourile de damă pot fi purtate şi peste tricouri, bluze, malete, rochii, unele fiind astfel croite încât permit purtarea direct pe piele.Sacouri dama - Diferitstil.ro

 Alege să porţi un sacou elegant pentru o notă de eleganţă şi rafinament

De multe ori, cele care poartă sacouri de damă sunt percepute ca femei puternice, însă această trăsătură poate implica şi o notă de răceală. Pentru a evita această impresie, trebuie să cauţi să ai în dulapul de haine sacouri pentru femei cât mai rafinate şi elegante, astfel încât nuanţa de putere să fie întotdeauna dublată de feminitate. Astfel, un sacou cu imprimeuri florale, viu colorat, cu accesorii îndrăzneţe nu va reflecta imaginea unei femei reci şi distante, ci pe aceea a unei persoane calde şi comunicative. Multe modele interesante de sacouri de damă sunt online, pe site-uri specializate în îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Eşti femeie!? Nu ezita şi cumpără-ţi cel puţin un sacou, indiferent de vârsta pe care o ai. Ai să vezi în curând, dacă nu cumva o ştii deja, ce siguranţă îţi oferă purtarea  de sacouri  de dama bine alese.

Nemirschi e nemultumit de Rabla

Nemirschi e nemultumit de Rabla

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat ca programul Rabla va fi modificat prin schimbarea cotelor atribuite dealer-ilor. In schimb, programul va fi valabil si pentru autoutilitarele mici. Declaratia vine in urma mersului prost al programului.

Vine primavara. Se deschide sezonul grevelor

Vine primavara. Se deschide sezonul grevelor

Asa cum era de asteptat, masurile tardive de restructurare anuntate de un Guvern disperat sa faca economii cu orice pret creeaza mari nemultumiri in randul populatiei. Altfel spus, s-a deschis sezonul la greve.
Astfel, avem deja anuntata o greva a angajatilor Metrorex pentru 18 martie. Toti bucurestenii isi amintesc ce efecte a avut ultimul eveniment de acest gen asupra circulatiei in Capitala, asa ca amatorii de senzatii tari abia asteapta data de 18 martie. Motivul? Vesnica nemultumire legata de salarii si conditiile de munca.
Apoi, se prefigureaza o greva a angajatilor CFR. Motivul il stie toata lumea: cei aproape 10.000 de oameni care vor fi dati afara. Ministrul Berceanu a lasat sa se inteleaga ca nu mai conteaza aceasta greva, daca ea va avea loc, zarurile sunt deja aruncate iar disponibilizarile nu pot fi oprite. Ceea ce inseamna ca, aproape sigur, va trebui sa ne descurcam fara trenuri ceva vreme.
Altii care se pregatesc de greva sunt profesorii. Grila unica de salarizare, o alta „mare” masura anti-criza implementata de Guvern, este principalul motiv.
Nici functionarii publici nu stau prea relaxati. Dupa o greva de doua ore in februarie, tratata cu raceala de autoritati, se anunta altele in lunile urmatoare.
Asadar, in perioada urmatoare, cel putin teoretic, s-ar putea sa fim obligati sa ne descurcam fara metrouri, trenuri, scoli, administratii fiscale si primarii. Avand in vedere ca spitalele ba merg ba nu merg, drumurile arata ca dupa razboi, politia isi face treaba cand vrea iar „eficienta” justitiei e deja recunoscuta, avem deja un tablou complet al unui sistem nefunctional. Si problema, de fapt, nu este asta. Ca se duce de rapa un sistem imbatranit, in care nu s-a investit nimic, administrat prost si in care au furat aproape toti, e ceva normal. Intrebarea este: ce va aparea in locul lui?

Sa tot fii secretar de stat la Finante cu 35.758 lei in plus fata de salariu!

Sa tot fii secretar de stat la Finante cu 35.758 lei in plus fata de salariu!

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante, un secretar de stat a avut de incasat suma de 35.758 lei ca venit pentru calitatea de membru in CA sau AGA in companii in care statul este actionar. Suma a fost incasata in aprilie in plus fata de salariu. Conform unui ordin al ministrului din 25 mai, suma va fi depusa la bugetul de stat in cadrul proiectului „Donatii pentru diminuarea efectului crizei economice”.

Alti secretari de stat au avut de incasat sume de ordinul a 18.698 lei sau 6.353 lei. Aceste sume nu au fost insa virate la buget. Potrivit grilei de salarizare a ministerului, cei patru secretari de stat Gheorghe Gherghina, Bogdan Dragoi, Alexandru Nazare si Gratiela Iordache incaseaza lunar salarii intre 3.876-4.693 lei.

La ANAF, presedintele Sorin Blejnar are un salariu lunar de 4.693 lei. El a depus suma de 18.698 lei obtinuta in plus fata de salariu la bugetul de stat.

Vicepresedintii ANAF castiga lunar 3.961 lei. Unul dintre cei patru a avut de incasat in plus fata de salariu, in aceleasi conditii, suma de 17.085 lei. Cei care ocupa aceasta functie sunt: George Dragos Bogdan, Mihai Gogancea Vatasoiu, Radu Traian Marginean.

Volvo se bazeaza pe piata auto din India

Volvo se bazeaza pe piata auto din India

Constructorul suedez de automobile Volvo se asteapta ca piata auto din India sa se tripleze in perioada urmatoare.

Oficialii marcii au declarat ca in anii care urmeaza automobilele care au un pret de achizitie de peste 2.5 milioane rupi (54.000 dolari) vor inregistra cresteri foarte mari.

Volvo estimeaza ca acest segment de automobile ar putea sa castige 1.5% din intreaga piata auto indiana.

Conform Capgemini SA si Merrill Lynch Wealth Management in prezent India detine deja peste 84.000 de persoane care detin conturi de peste un milion de dolari.

In urmatorii 5 ani acest segment social este estimat a creste de cateva ori fata de anul 2010.