Transporturile mizeaza pe proiecte de peste 1

Transporturile mizeaza pe proiecte de peste 1,5 mld. euro, in infrastructura rutiera

Reprezentantii Ministerului Transporturilor spun ca in 2010 vor demara mai multe proiecte pentru infrastructura rutiera, care se vor concretiza prin reabilitari si modernizari de drumuri, dar si prin construirea unor kilometri de autostrada, in special la Autostrada Transilvania. Potrivit acestora, daca anul trecut proiectele care s-au dezvoltat au insemnat in jur de 800 milioane de euro, anul acesta valoarea lor va depasi 1,5 miliarde de euro. „Contractele vor fi scoase la licitatie, asa acum s-a intamplat si pana acum. In cazul Autostrazii Transilvania, speram sa fie finalizati inca cel putin 42 de kilometri”, au spus ei.
In prezent, tara noastra se afla in coada clasamentului, cand vine vorba despre kilometri de autostrada, in urma unor tari cum sunt Croatia sau Serbia. Realitatea ar fi fost diferita daca, in urma cu mai bine de zece ani, s-ar fi dezvoltat parteneriate publice private. In aceste conditii, Romania s-ar fi comparat acum cu statele europene, care au o retea de autostrazi.
Pana anul trecut, tara noastra accesase numai cateva zeci de mii de euro dintr-un total de 1,3 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana pentru infrastructura rutiera in perioada 2007-2009. Cele mai mari probleme, in dezvoltarea proiectelor, spun oficialii Companiei de Drumuri, au fost legate de exproprieri si utilitati. Daca aceste probleme isi vor spori gradul de dificultate in 2010, implicit nici proiectele nu vor avea viteza asteptata pentru derularea lor. In aceste conditii, este greu de spus cand vor putea circula romanii pe drumuri care sa nu le rapeasca ore intregi, ca alternative avand numai avionul, in unele cazuri.
Din pacate, estimarile privind dezvoltarea infrastructurii din Romania nu sunt deloc optimiste pentru urmatorii cinci ani. Potrivit Uniunii Nationale a Transportatorilor, daca nu se iau masuri care sa duca la deblocarea unor proiecte si la finalizarea altora, tara naostra va fi depasita chiar si de Bulgaria.
Optimismul lui Radu Berceanu, care declara anul trecut ca intentioneaza sa dezvolte un proiect, cu termen de finalizare dupa 2012, care sa lege Targu Mures de Iasi si care sa aiba o lungime de 308 kilometri, nu este impartasit si de analistii din piata. Acelasi ministru spunea ca se va axa, in viitor, pe parteneriatele publice private, ca solutie pentru constructia de autotrazi.
Recent, Ministerul Transporturilor a semnat primul contract de concesiune, care se va intinde pe o perioada de 30 de ani, in urma caruia un tronson de autostrada se va construi pe banii constructorului. Este vorba despre tronsonul Comarnic-Brasov (55 km). Valoarea prevazuta in contract este de 1,57 miliarde de euro, iar constructia acestui tronson ar urma sa se finalizeze in 2014.
De asemenea, suma pe care statul roman o va plati, dupa al cincilea an de concesiune, va fi de 180 milioane de euro anual, pentru dobanzile platite de constructor, dar si pentru intretinere, pentru o perioada de 26 de ani. Suma totala va ajunge la 4,7 miliarde de euro.

Ministerul Sanatatii isi face lada de zestre din Antibiotice Iasi

Ministerul Sanatatii isi face lada de zestre din Antibiotice Iasi

Aripa PSD a Guvernului are mari dureri de cap si a pus ochii pe fabricile de medicamente. Este vorba despre Antibiotice Iasi si Sanevit Arad care se vor alia intr-o companie nationala, potrivit presedintelui AVAS, Mircea Ursache, sau vor inzestra portofoliul Ministerului Sanatatii, potrivit primarului PSD Iasi Gheorghe Nichita.

Primele declaratii privind viitorul mult disputatei Antibiotice Iasi le-a facut vicepresedintele PSD, Gheorghe Nichita. El sustinea clar ca portofoliul de actiuni detinut de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va fi transferat la Ministerul Sanatatii.

Mai mult, Nichita avansa ideea ca proiectul de hotarare este in faza de fundamentare la cele doua autoritati centrale, decizia transferului de actiuni fiind luata miercuri 911 martie a.c.) in cadrul unei sedinte la Bucuresti.

„Avantajul este ca pastram o unitate de productie care functioneaza, iar profitul societatii va putea fi reinvestit. De cand este la AVAS, societatea a avut profit, dar dividendele nu au putut fi reinvestite. De asemenea, are o gama de produse impresionanta si necesara pentru spitale si pentru strategia Ministerului Sanatatii. Nu in ultimul rand, se vor pastra 1.500 de locuri de munca”, spunea primarul Iasiului, Gheorghe Nichita.

El a mai precizat ca ideea transferului portofoliului de actiuni la Ministerul Sanatatii persista din 2003, dar nu a putut fi efectuata pana in prezent.

„Acum, domnul Nani (fost director general al Antibiotice SA, n.r.) este vicepresedinte la AVAS, iar ministrul Sanatatii a inteles necesitatea efectuarii acestui transfer de actiuni”, a spus Nichita.

Pentru ca obrazul subtire cu promisiuni electorale se tine, vicepresedintele PSD a mai spus ca in cadrul coalitiei PSD-PDL s-a discutat tema trecerii mai multor societati de la AVAS la ministerele de resort.

Impreuna si la bine si la rau

Pesemnea ca zestrea Antibiotice Iasi, cu un profit net de 10,17 milioane lei (2,76 milioane euro), de 3,2 ori mai mic decat cel din 2007, producea o mare pierdere in conturile AVAS, asa ca a doua zi, presedintele institutiei a venit cu alta sugestie.

Mircea Ursache a propus infiintarea unei companii nationale din care ar urma sa faca parte Antibiotice Iasi si Sanevit Arad.

La ambele societati atat AVAS, cat si Ministerul Sanatatii sunt actionare, diferenta este ca fabrica de medicamente este pe profit, iar fabrica de seringi si ace este pe pierderi. In 2007, Sanevit a inregistrat cifra de afaceri de 2.289.383 lei, o pierdere neta de 4.486.722 lei, cu numai 64 de angajati.

Presedintele AVAS Mircea Ursache a precizat ca proiectul pentru infiintarea acestei companii fi va prezentat Guvernului saptamana viitoare, acesta urmand sa stabileasca si structura actionariatului, conform algoritmului intern al PSD.

Pe de alta parte, vicepresedintele PSD, Gheorghe Nichita, are ambitia sa ridice Antibiotice Iasi la rang de unitate strategica pentru Romania.

Pentru a da greutate tranzactiei, primarul Iasului a spus ca in cadrul coalitiei PSD-PDL s-a discutat despre trecerea a mai multor societati de la AVAS la ministerele de resort, urmand ca fiecare ministru să fundamenteze proiectele de hotarare pentru realizarea transferurilor de actiuni. Astfel, ne putem astepta si la alte manevre.

Niciunul dintre protagonistii disputei nu a scos o vorba despre viitorul celor doua societati, despre strategiile de dezvoltare sau eficientizare, de unde se poate trage concluzia privind existenta unui troc politic, prin care se inzestreaza unele ministere pentru obtinerea de venituri extrabugetare.

Istoria asa cum a fost

In 2006, guvernul PNL a scos la privatizare Antibiotice SA, dar metoda aleasa de AVAS, licitatie prin strigare, a fost contestata de sindicalisti.

Principala obiectie a acestora a fost ca se poate sista productia, iar locurile de munca ar putea fi pierdute. In 2008, sindicalistii au obtinut in instanta anularea hotararii de Guvern prin care unitatea era scoasa la privatizare.

Anul trecut, producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a avut un profit net de 10,17 milioane lei (2,76 milioane euro), de 3,2 ori mai mic decat cel din 2007, pe fondul scaderii usoare a afacerilor, potrivit rezultatelor preliminate transmise in februarie 2009 Bursei. In 2007, Antibiotice afisase un profit net de 32,46 milioane lei.

Potrivit datelor de la Registrul Comertului, actionariatul Sanevit 2003 SA este impartit intre Ministerul Sanatatii, cu 84,7%, si AVAS, cu 15,2%.

Din datele Ministerului Finantelor, Sanevit a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 2.289.383 lei si o pierdere neta de 4.486.722 lei. Obiectul de activitate al companiei este productia de aparatura si instrumente medicale.

Scenariul grecesc ajunge in Piata Victoriei

Scenariul grecesc ajunge in Piata Victoriei

Maine este anuntat un miting organizat de mai multe centrale sindicale in Piata Victoriei. Primaria Bucurestului a rugat cetatenii sa foloseasca mai mult transportul in comun deoarece Piata Victoriei poate sa fie blocata de aproape 60.000 de protestari. La protestul care se va desfasura intre orele 11.00 si 13.00 vor participa angajati din sanatate, educatie, functionari publici, energie, cai ferate si minerit.

Analistii economici sunt nesiguri ca masurile de austeritate vor fi implementate si in Romania. Taierile de salarii si de pensii, precum si pierderea de locuri de munca nu vor fi acceptate prea usor de populatie. Acest lucru poate face ca guvernul sa se razgandeasca si sa nu mai ia aceste masuri. In acelasi timp asta ar insemna o noua renegociere cu FMI care in ultimul comunicat a anuntat ca urmatoarea transa de ajutor poate sa fie amanata.

O alta solutie avansata de guvern ar fi cresterea taxelor, dar aceasta masura nu va fi usor acceptata de sectorul privat si asa lovit grav de criza.

Impact la ajutorul de stat

Impact la ajutorul de stat

In urma cu cativa ani, SC Impact SA era cotata drept una dintre cele mai solide firme de constructii de pe piata imobiliara, singura, de altfel, cotata la bursa. Pe atunci, activa pe segmentul de vile. Dupa ce piata s-a saturat, a trecut la construirea unor cartiere rezidentiale, mai precis la blocuri. Ansamblul Greenfield, din zona Pipera, intins pe 64 de hectare, este compus din cinci cartiere: Topaz, Rubin, Blue, Onix si Quarz. Proiectul prevede construirea a 3.200 de apartamente, din care circa 200 au fost deja antamate, doar 80% dintre ele fiind contractate in rate lunare. Pretul de vanzare se situeaza in jurul valorii de 1.450 de euro/mp, valoarea totala a ansamblului fiind de circa un miliard de euro.
De aproape un an, mai precis din octombrie 2007, actiunile Impact au inceput sa scada vertiginos, ajungand acum la mai putin de jumatate din valoare (de la 1,2 lei/actiune in 2007, la 0,06 lei/actiune in 2008).

Subventia salveaza pretul

Invocand interesul national, presedintele Impact, Dan Ioan Popp (foto), a facut cateva propuneri publice pe care le-a inaintat autoritatilor, recte Guvernului si Ministerului Lucrarilor Publice. Sub genericul masuri de redresare a pietei imobiliare si de reducere a pretului locuintelor, D.I. Popp a propus autoritatilor un parteneriat public privat prin care statul sa cumpere terenurile de la dezvoltatori, statul urmand doar sa construiasca. O alta propunere se refera la cumpararea locuintelor de catre autoritatile centrale sau locale pe care dezvoltatorii nu le mai pot vinde, urmand ca statul sa le revanda cu discount populatiei drept locuinte sociale. Cu alte cuvinte, locuintele scumpe ramase nevandute sa fie preluate la datoria publica si date la un pret mai mic solicitantilor. Unii s-ar repezi sa aplaude ideea lui D.I. Popp, numai ca acestea sunt apartamente cu mari probleme de executie. Cea mai grava este nerespectarea tehnologiilor si a compozitiei betonului armat folosit in fundatii. Dovada este corespondenta existenta intre Inspectoratul de Stat in Constructii, care a recomandat oprirea lucrarilor Ansamblului Greenfield, Disciplina in Constructii, proiectantul general si cel de infrastructura. Din corespondenta rezulta ca autoritatile admit ca nu exista autorizatii conforme cu legea cel putin in privinta cartierului Topaz. Este vorba de aproximativ 30 de apartamente construite pe fundatii neconforme normelor in vigoare.

Motivele declinului

Primul motiv care i-a intrigat pe investitori a fost majorarea de capital de anul trecut, prin care s-a decis ca actionarii sa vina cu bani de-acasa, aceasta dovedindu-se acum mult supraevaluata. Au urmat tranzactiile din interiorul firmei prin care s-au vandut in jur de 10.000 de mp de teren unor angajati. Acestia si-au revandut terenurile firmei Impact, tranzactie facuta pentru profitul firmei. Este vorba despre persoane precum seful Departamentului Juridic, Liviu Nita, care in decembrie 2003 a cumparat circa 2.600 de mp cu 23.500 de dolari, adica aproape 10 dolari/mp, in conditiile in care la acea vreme pretul pietei era intre 40 si 50 de dolari/mp. Un alt exemplu este Florin Balaceanu, care a achizitionat tot in aceiasi perioada 2.600 mp cu 22.270 dolari, adica mai putin de noua dolari mp. Un an mai tarziu, Mihaela Duta a fost mai putin norocoasa. Ea a cumparat 2.500 mp de teren cu 115.800 euro, circa 46 de euro/mp.
La toate acestea se adauga si scandalul provocat de Impact in 2006, intr-o perioada in care leul se intarise, iar firma a reziliat contractele catorva clienti dorind un pret mai mare cu 10-15 mii de euro. Toate acestea au ajuns la urechile bancii Lehman Brothers din SUA, aflata acum in faliment, care detinea 3% din actiunile Impact, si a concernului investitional Iulius Baer Investment, cu circa 8% din actiuni. Scoaterea la vanzare a actiunilor Impact de catre cei doi investitori americani a condus la impingerea spre faliment a SC Impact SA.

Salariile din Ministerul Transporturilor. Berceanu nu are cel mai mult. Vezi grila completa!

Salariile din Ministerul Transporturilor. Berceanu nu are cel mai mult. Vezi grila completa!

A venit si randul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii sa faca publica lista salariilor angajatilor. Chiar daca nu sunt atatea anomalii ca in cazul altor ministere, ministrul Berceanu nu este, totusi, cel mai bine platit angajat din cadrul institutiei.

Atstfel, in aprilie, Radu Berceanu a primit in mana 5.361 lei, in vreme ce un secretar de stat a primit 5.631 lei, doi consilieri juridici superiori peste 5.500 lei, iar doi directori 5.300 si 6.000 lei.

Dati click pe document pentru a citi intreaga grila!

Intr-o alta institutie, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Problemele Sociale, presedintele a primit in aprilie 5.465 lei, in vreme ce secretarul general a primit 7.590 lei, iar un alt director 7.889 lei. Interesant este faptul ca sub titulatura de functionar public sunt incluse majoritatea posturilor, institutia nefacand delimitarea dintre un sofer si un consilier.

Dati click pe document pentru a citi intreaga grila!

Guvernul isi va plati datoriile catre companii pana in aprilie 2011

Guvernul isi va plati datoriile catre companii pana in aprilie 2011

Arieratele interne ale Bugetului consolidat al Statului fata de companii ar urma sa scada de  la 1,5 miliarde lei cat erau in decembrie la 1,09 miliarde lei la sfarsitul lunii iunie, aceasta cifra constituind un criteriu de performanta stabilit in memorandumul cu Fondul Monetar International, potrivit documentului publicat in Monitorul Oficial de ieri. Ultimele datorii catre companiile din tara ar urma sa fie platite pana in aprilie 2011, dupa ce se vor fi redus la jumatate in octombrie anul acesta, dar perfomanta nu este decat o „tinta indicativa” si nu o obligatie a acordului cu FMI.

FMI a virat deja transele III si IV din acordul de finantare, in valoare de 2,45 miliarde euro, desi tintele de reducere a arieratelor au fost ratate anul trecut. Guvernul a motivat cu faptul ca datoriile erau mai mari decat cele cunoscute atunci cand s-a semnat prima scrisoare de intentie. Acum Guvernul se angajeaza sa ramburseze doua treimi din stocul restant de arierate pana la finele anului 2010.
Pentru a plati datoriile din sanatate, de pilda, Guvernul  va folosi veniturile initiale provenite din noua taxa de participare a pacientilor din sistemul de sanatate pentru a acoperi arieratele din sistemul medical. De asemenea, pentru a nu mai face noi datorii, Guvernul va conditiona garantiile si transferurile suplimentare catre entitatile descentralizate de progresele acestora in reducerea arieratelor.

Ilie Serbanescu: Reducerea salariilor bugetarilor va fi urmata si de cresterea taxelor si impozitelor

Ilie Serbanescu: Reducerea salariilor bugetarilor va fi urmata si de cresterea taxelor si impozitelor

Traian Basescu a anuntat ieri ca salariile bugetarilor vor fi reduse de la 1 iunie cu 25%, pensiile si ajutorul de somaj cu 15%, coroborate cu reducerea numarului de ajutoare sciale. Putin mai cred insa ca masura nu va fi urmata si de discutata majorare a TVA-ului si a cotei unice.

„Vor si unele si alte pentru ca este inevitabil. Masurile anuntate ieri sunt oricum insuficiente. Romania este pe articulatia unui model economic caruia ii este intrinseca criza. Ea nu poate fi decat in criza. Poate iesim dintr-o recesiune, dar din criza niciodata. Apogeul crizei nu a fost nici in 2009 nici in 2010, ci in 2007-2008. Pentru ca atunci a fost apogeul crizei modelului pe care este construita Romania, adica un model de consum fara productie, cu importuri fara exporturi, cu hipermarketuri fara fabrici, cu banci fara economie reala, cu masini fara sosele. Asa ceva nu poate fi decat totdeanuna in criza”, a spus analistul economic Ilie Serbanescu pentru BaniiNostri.ro

Acesta cosnidera ca Statul roman nu mai are forta de a modifica modelul economiei noastre pentru ca a cedat toate parghiile capitalului strain si ca vor trece zeci de ani pentru reasezarea lucrurilor pentru ca imprumutul de la FMI nu poate fi returnat si ca va fi necesar un alt imprumut si tot asa mai departe.

Reprezentantii mediului de afaceri considera ca masura de reducere a salariilor bugetarilor si a ajutoarelor sociale poate fi utila daca este completata si de altele. „Banii astfel economisiti ar trebui distribuiti pentru plata restantelor pe care Statul le are de peste un miliard de euro fata de agentii economici. Apoi ar trebui lucrat foarte mult la evaziunea fiscala”, ne-a spus Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, admitand faptul ca este greu de creditat Guvernul cu incredere in aplicarea masurilor anuntate fara o crestere a fiscalitatii.

Promisiuni electorale cu Magistrala 5 de metrou

Promisiuni electorale cu Magistrala 5 de metrou

In conditiile in care racordul II al Magistralei 4 de metrou, Nicolae Grigorescu – Linia de Centura, nu este finalizat nici in prezent, la 20 de ani de la inceperea lucrarilor, secretarul de stat in Ministerul Transporturilor Antonel Tanase a incercat azi sa convinga presa ca in patru ani de zile vom avea metrou in Drumul Taberei. Tanase a facut azi anuntul de licitatie pentru proiectarea si executia Magistralei 5, tronsonul Eroilor – Brancusi. Potrivit oficialului, tronsonul va avea o lungime de 6,1 km si opt statii: Brancusi, Romancierilor, Parcul Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara si Eroilor. Valoarea estimate a investitiei este de 330 milioane de euro, suma care include si contractul de consultanta. Daca in ceea ce priveste acest proiect Antonel Tanase este optimist, sustinand ca va fi realizat in patru ani, stadiul proiectelor aflate deja in executie nu este atat de imbucurator. Initial anuntata pentru luna iunie, apoi pentru 1 noiembrie, darea in functiune a racordului Nicolae Grigorescu – Linia de Centura va avea loc, dupa declaratiile de azi, la jumatatea lunii in curs. In ceea ce priveste extensia racordului 1 al Magistralei 4, 1 Mai – Laromet, unde lucrarile au inceput tot in urma cu 20 de ani, Tanase a avansat ca termen de finalizare anul 2010. Revenind la legatura cu cartierul Drumul Taberei, directorul de comunicare al Metrorex, Mariana Petre, a subliniat ca se va incerca, pe cat posibil, sa se apeleze la tehnologii care sa nu afecteze circulatia in zona santierului. Ca proiectul nu are sanse de a fi finalizat in patru ani este demonstrate si de faptul ca finantarea va fi asigurata exclusive de la bugetul statului, Metrorex renuntand la un credit de 250 milioane de euro pe care intentiona sa-l acorde Banca Europeana de Investitii.

Sindicatele cer eliminarea drepturilor de autor

Sindicatele cer eliminarea drepturilor de autor

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a propus Finantelor emiterea unei ordonante de urgenta prin care sa se elimine remunerarea pe drepturi de autor. El apreciaza ca prin aplicarea unui asemenea act normativ la bugetul de stat s-ar incasa mai multi bani.

Bogdan Hossu estimeaza ca circa 200.000 de persoane ar fi afectate de eliminarea platilor sub forma de drepturi de autor, acestea urmand sa figureze cu tot venitul incasat lunar pe cartea de munca sau pe forme de plata care se supun dreptului comercial.

Propunerea lui Hossu nu este noua, adesea el a pledat pentru eliminarea acestei forme de plata, dar a lasat-o pe mana organizatiilor si asociatiilor jurnalistilor. El sustine ca astfel angajatii vor fi mai bine protejati si dupa pensionare. Acum, pe fondul discutiilor privinde reducerea incasarilor la buget, liderul sindical a reiterat ideea, mai ales ca nicio organizatie nu mai are forta sa se opuna, iar Clubul Roman de Presa a ramas o organizatie a patronilor de presa si nu a jurnalistilor.

„Tot mai multe firme cauta forme de plata prin care sa-si plateasca angajatii cu salariul minim pe economie trecut pe cartea de munca si restul de bani prin alte forme de plata, precum drepturile de autor, persoana fizica autorizata sau direct in plic, pentru a plati impozite mai mici”, afirma Bogdan Hossu.

El spune ca, din datele ANAF, rezulta ca 61,5% din fisele fiscale depuse de angajatori la Fisc in 2007 cuprind venituri pe cartea de munca la nivelul salariului minim pe economie, peste 37.000 de romani fiind platiti cu drepturi de autor in 2007.

Desi masura vine in sprijinul angajatilor, ea vizeaza tot majorarea salariilor din sistemul bugetar si a pensiilor. Pe de alta parte, exista riscul ca societatile din mediul privat sa reduca salariile angajatilor pentru a-si salva banii virati catre stat.

In alta ordine de idei, drepturile de autor nu pot fi eliminate cel putin in cazul actorilor, scriitorilor sau a fotoreporterilor, al caror produs artistic este adesea redifuzat sau tipararit in manuale, cinematografe sau alte publicatii.

In concluzie, drepturile de autor nu pot fi eliminate, ci doar restranse la anumite profesii.

Un miliard de dolari din certificate verzi

Un miliard de dolari din certificate verzi

Statul roman a anuntat ca va initia vanzarea de certificate verzi. Daca ne uitam pe un grafic al evolutiei preturilor acesto instrumente, observam ca startul a fost ratat.

In urma cu unul-doi ani, aceste certificate aveau preturi de 8-14 dolari. Acum, Romania si Bulgaria terbuie sa se multumeasca cu 3-5 dolari per certificat. Concret, in bugetul Romaniei ar urma sa intre circa un miliarde de dolari, daca sunt vandute in integralitate.

Romania si Bulgaria sunt ultimele tari care au intrat pe aceasta piata, deoarece pana acum nu au stiut cum se pot vinde pe piata internationala de profil. Pana acum, cele mai multe vanzari au fost facute de tarile din Europa de Est, desi gradul de poluare din regiune este unul cu mult mai mare deact in Europa de Vest.

Certificatele verzi snut bazele unui sistem la nivel mondial, stabilit prin protocolul de la Kyoto, care prevede faptul ca fiecare tara sa aiba o limita de poluare. Daca nu emite atata dioxid de carbon, diferenta de cantitate o poate vinde sub forma acestor certificate verzi unei tari care are nevoi mai mari.