Greva profesorilor

Greva profesorilor, nivelul urmator

Ceea ce initial erau doar vorbe s-a transformat in realitate: profesorii au inceput miscarile de protest si ameninta cu blocarea anului scolar.
Astazi, profesorii au declansat miscari comune de protest, urmand pentru inceput sa nu mai treaca note si calificative in catalog. Pe 25 martie este preconizat un miting in fata Guvernului, iar peste o luna, daca negocierile nu vor aduce nimic bun, va fi o zi de protest national, cu blocarea activitatii tuturor cadrelor didactice din tara. La aceste proteste si-au anuntat participarea toate cele patru sindicate.
In plus, cele patru federatii vor sa se adreseze si oficialilor europeni in vederea solutionarii problemelor lor.
Principalele nemultumiri ale sindicalistilor sunt legate, evident, de salarii. Un profesor cu studii superioare si gradul 1, cu o vechime in munca mai mare de 10 ani, are un salariu lunar de circa 1.600 de lei, in timp ce un profesor debutant cu studii superioare nu are mai mult de 1.200 de lei. Aceste salarii sunt calculate pentru o norma intreaga de 72 de ore de munca pe luna.

Venitul presedintelui

Venitul presedintelui, baza de impozitare si a pensiilor

Premierul Emil Boc a anuntat ca este tot mai probabila impozitarea cu 90%, asa-zisa contributie de solidaritate, si a pensiilor nu numai a salariilor bugetare care depasesc indemnizatia neta a presedintelui Romaniei, adica 6.700 lei.

In aceasta situatie s-ar incadra 1.474 de pensionari, conform unei aprecieri preliminarii a lui Boc. Acesta, insa, nu a specificat cati salariati bugetari ar intra sub incidenta respectivului act normativ.

Adoptarea acestui act si interzicerea cumulului pensie si salariu de la stat ar aduce o economie de 50-60 milioane de euro.
Pe principiul de a lua de la bogati si a da la saraci, premierul a anuntat ca bani obtinuti astfel vor lua drumul majorarii pensiilor si salariilor mici, de pana la 1.200-1.500 lei, in raport cu rata inflatiei, si a reorientarii profesionale a noilor someri.

Ce parere ai despre acest tip de impozitare?

Inchiderea unui dosar de urmarire penala... deschide o discutie strict necesara

Inchiderea unui dosar de urmarire penala… deschide o discutie strict necesara

O informatie de actualitate suna astfel: „Procurorii DNA au inchis dosarul in care anchetau modul in care Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), sub conducerea lui Gheorghe Popa, a achizitionat, in 2008, Dacii Logan la pretul de 70.000 de euro. Sesizarea impotriva lui Popa a fost facuta in 2008 de fostul ministru de Interne liberal, Cristian David. Oficialii DNA au comunicat RL ca procurorii au inchis dosarul, intrucat probele administrate, inclusiv o constatare tehnico-stiintifica efectuata de catre specialistii institutiei, au dus la concluzia ca achizitiile publice facute de cei de la IGPR nu au adus niciun prejudiciu bugetului public”.

Nu putem sa nu apreciem ca un scandal care a ocupat multa vreme prim-planul relatarilor de presa a avut un deznodamant clar, asumat public de DNA. In acelasi timp, nu avem niciun motiv sa nu ne punem numeroase si strict necesare intrebari, deschizand astfel un „dosar” care nu are nimic comun cu urmarirea penala. Este vorba despre modul in care factori de decizie induc in randurile populatiei sentimentul de suspiciune cvasigeneralizata cu scopuri straine, inainte de toate, interesului public.

Cum a izbucnit scandalul cu „Loganurile de lux” pentru Politie? Atunci, presa a primit „pontul” fara sa faca vreun efort. S-a spus oficial, in taman organismul numit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii ca se punea la cale o afacere necurata. Apoi, un ditamai ministru s-a sesizat si, aratandu-si muschii, a aparut in fata populatiei drept un erou al luptei pentru gestionarea responsabila a banului public. Totul s-a derulat cu nedesmintita repeziciune cu care subiectele soc sunt „vandute” presei in numele unor interese reprobabile, chiar daca acestea – in cazul cel mai bun – vizeaza „o imagine publica favorabila”. Si ce poate sa incante mai mult „vulgul” decat afirmarea unor  neinfricati luptatori impotriva coruptiei?

Nimeni nu poate imputa unor demnitari de rang inalt demersul pentru aflarea adevarului in materie de gestionare a banului public. Pot exista indicii, mai mult sau mai putin concludente, care sa impuna un astfel de demers. Dar, inainte de a se clarifica lucrurile macar in privinta respectarii formelor legale referitoare la o cheltuiala sau alta, este imoral sa anunti „in piata publica” un fapt, un act care poate sa aduca o grava atingere imaginii altor concetateni. Dorinta sincera de a combate practicile care aduc atingere banului public nu se afirma prin recursul la „serviciile” presei (cu toate ca noi, ziaristii, suntem interesati de tot felul de subiecte „grase”), ci prin meticuloase verificari, astfel incat niciun nevinovat sa nu aiba de suferit. Ceea ce nu s-a intamplat cu „afacerea Loganurilor de 70.000 de euro”.

Niciun protagonist demnitar care a umflat „povestea” nu se simte obligat sa ceara scuze celor acuzati pe nedrept. Niciunul care se prezenta, intr-o succesiune ametitoare, in studiourile de televiziune pentru a-i incrimina pe „ticalosii care dau iama in banul public” nu a reactionat cum se cuvenea la actul procurorilor DNA in dosarul amintit. Ba mai mult, unii dintre ei au iesit in spatiul public pentru a relua afirmatii contrazise sever de ancheta penala. Afirmam, in continuare, ca s-au comis niscaiva nereguli, dar una este sa comiti o infractiune si alta o greseala, fie ea chiar grava. Cand, pe fond, este in joc soarta unor oameni, dictonul mostenit din vremuri imemoriale se cere respectat neconditionat, in spiritul si litera lui: mai bine sa scape nepedepsiti o mie de oameni decat sa fie pedepsit un nevinovat. In caz contrar, degeaba vom astepta sa existe Justitie aici, pe plaiurile noastre mioritice.

S-a pornit tavalugul austeritatii bugetare

S-a pornit tavalugul austeritatii bugetare

Scrisoarea de intentie a Executivului catre FMI, UE si BM prevede blocarea pensionarilor anticipate de la 1 iunie si impozitarea tichetelor de masa, dobanzile de la depozitele bancare, precum si castigurile obtinute la bursa.

Numarul scolilor si al spitalelor va fi redus, iar personalul redistribuit. Jeffrey Franks, seful echipei de evaluare a FMI-ului, a inaintat si o cifra a bugetarilor ce ar trebui restructurati. „In ultimii 2-4 ani au fost angajati circa 250.000 in plus. In urmatorii ani ar putea fi cam tot atatia restructurati”, a spus Franks.

Platile compensatorii si veniturilee programatorilor din domeniul IT vor fi si ele impozitate. Al treisprezecelea salariu pentru bugetari a fost si el scos din ecuatie.

Guvernul trece azi testul sustinerii parlamentare. Ce bani se taie

Guvernul trece azi testul sustinerii parlamentare. Ce bani se taie, daca motiunea cade?

Astazi, guvernul Boc va face fata unei noi motiuni de cenzura, dupa ce in octombrie a intrat in istoria postdecembrista ca fiind primul guvern ce a fost dat jos de Parlament. Astazi se decide daca Executivul are suficienta sustinere politica pentru a pune in aplicare reducerile cheltuielilor bugetare.

Astfel, daca motiunea de azi nu va trece, salariile bugetarilor vor fi reduse cu 25%, iar pensiile, indemnizatia de crestere a copilului si ajutorul de somaj cu 15%. Cei care urmeaza sa se casatoreasca nu vor mai primi ajutorul acordat tinerilor casatoriti, in valoare de 200 de euro, si nici tinerele mame nu vor mai primi contravaloarea trusoului.

Nu vor fi atinse alocatiile copiilor, pensiile de handicap si ale veteranilor de razboi. Pe de alta parte, nici salariile bugetarilor din companiile de Stat nu vor fi atinse, ele avand un regim special si pentru care Guvernul a anuntat ca va elabora o ordonanta speciala.

Salariul minim garantat nu va scadea sub 600 de lei, cu tot cu reducerea de 25%, iar pensia minima garantata va ramane la valoarea de 350 de lei.

Sebastian Vladescu: Colectare de peste 98% la buget in ianuarie

Sebastian Vladescu: Colectare de peste 98% la buget in ianuarie

Ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, nu vede nevoia unei eventuale rectificari bugetare, dupa datele actuale de colectare a taxelor si impozitelor. „Suntem in februarie, iar colectarea a fost de peste 98% in ianuarie, asa ca nu vad de ce am avea nevoie de o rectificare bugetara”, a declarat Sebastian Vladescu, azi, la o conferinta de presa. „In ianuarie am incasat la buget cat ne-am propus, am facut plati cat ne-am propus si am putut finanta deficitul la costuri in scadere, asa cum am prevazut”, a mai spus ministrul Finantelor. Sebastian Vladescu a adaugat ca va folosi calea imprumuturilor bancare asa cum face oricare trezorerie de stat. Pe de alta parte, ministrul a infirmat eventualitatea emisiunii unor obligatiuni internationale intr-o alta moneda decat euro.

Noua Lege a achizitiilor publice scurteaza termenele pentru licitatii

Noua Lege a achizitiilor publice scurteaza termenele pentru licitatii

Eliminarea barierelor birocratice, intarirea controlului, transparenta banului public, scurtarea termenelor si a procedurilor existente sunt cateva dintre modificarile operate de Guvern la Legea achizitiilor publice. 

Primul ministru Emil Boc a mai spus ca noile prevederi ale legii sunt consecinta faptului ca si reglementarile europene s-au schibat, scurtand termenel de organizare a licitatiei publice „in vederea unei mai bune gestionari intr-un an de criza a resurselor financiare publice, cu intarirea controlului si transparentei”.

De asemenea, s-au introdus si termene punctuale la solutionarea in instanta a contestatiilor. „Pentru ca aceste dosare de contestatie sa nu ramana luni si ani in sir in instanta, fara ca o procedura sa fie adjudecata fie intr-un fel, fie in altul si sa nu ramana autoritatile contractante, adica cei care organizeaza licitatiile, blocate pentru luni si ani in sir, fara ca obiectivele sa se realizeze”, a motivat el decizia, relateaza NewsIn.

Ministrul Administratiei si Internelor, Dan Nica, a anuntat ca durata tuturor licitatiilor a fost redusa la 30 de zile, termenul de publicare pentru licitatiile deschise a fost  redus de la 28 zile la 20, termenul de publicare pentru licitatiile restranse de la 16 la 10 zile,  iar cel pentru dialog competitiv de la 30 la 20 zile.

Dan Nica a mai anuntat introducerea unei taxe de timbru pentru contestarea licitatiilor, ca masura impotriva „comportamentelor sicanatorii” ale acelor firme care nu aveau nicio intentie sa castige licitatia, ci doar sa blocheze procesele, cu speranta ca vor obtine anumite sume de bani din partea firmelor care erau clasate pe primele locuri. „A fost introdusa o taxa de timbru de 2% din valoarea contractului respectiv, urmand ca firmele care pierd contestatia sa piarda si aceasta suma”, a precizat Nica.

Plafoane de achizitii

Autoritatea contractanta va avea dreptul sa achizitioneze direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei este egala sau mai mica decat echivalentul in lei a:
– 15.000 euro pentru fiecare achizitie de produse sau de servicii, (Potrivit legislatiei in vigoare, acest prag era de 10.000 de euro. Spre comparatie, in Polonia acest prag este de 14.000 de euro, iar in Cehia 15.000)
– 15.000 euro pentru fiecare achizitie de lucrari. (Potrivit legislatiei in vigoare, acest prag era de 10.000 euro. Spre comparatie, in celelalte state membre UE acest prag este intre 10.000 a 20.000 de euro)

Autoritatea contractanta va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai in cazul in care in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este egala sau mai mica decat echivalentul in lei al urmatoarelor praguri:
– Pentru contractul de furnizare a 100.000 euro (in prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislatiei romanesti in vigoare, in Polonia 80.000 de euro, in Cehia 100.000 de euro)
– Pentru contractul de servicii: 100.000 euro, (in prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislatiei romanesti in vigoare, in Polonia 80.000 de euro, in Cehia 100.000 de euro)
– Pentru contractul de lucrari: 750.000 euro. (in prezent, acest prag este 500.000 euro potrivit legislatiei romanesti in vigoare, iar in Polonia si in Cehia acest prag este de 750.000 de euro)

Se schimba aplicatia de control a miscarilor cu produse accizabile din 15 ianuarie

Se schimba aplicatia de control a miscarilor cu produse accizabile din 15 ianuarie

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a anuntat ca din 15 ianuarie anul viitor va fi folosita aplicatia EMCS-RO de control a miscarilor cu produse accizabile in regim suspensiv. Aplicatia va inlocui RO-DAI, utilizata pana in prezent.

Noua aplicatie se va baza pe transmiterea electronica a datelor, structurate in conformitate cu standardele agreate la nivelul Uniunii Europene.

Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) va acorda accesul la aplicatia EMCS-RO, aceasta din urma permitand monitorizarea in timp real a starii miscarilor de produse accizabile in regim suspensiv.

Documentele pe suport de hartie si formalitatile care se efectueaza potrivit art. 187 alin. (2) si (3) din Codul fiscal nu vor fi inlocuite de catre mesajele transmise prin sistemul EMCS-RO. Iar asta pentru ca emiterea, transmiterea si inchiderea unui document administrativ de insotire (DAI) este obligatorie atat pe suport de hartie, cat si informatic.

Platim parlamentarii pentru a chiuli

Platim parlamentarii pentru a chiuli

In ultima sesiune parlamentara, alesii poporului au avut la fel de multe absente, liderii de partide fiind printre „fruntasi”.

Institutul pentru Politici Publice Bucuresti a realizat un raport cu privire la activitatea parlamentarilor in sesiunea septembrie – decembrie 2009.
Deputatii cu nicio prezenta la lucrarile Camerei Depuatilor sunt Viorel Hrebenciuc, de la PSD+PC Bacau, Theodor Paleologu, PD-L Bucuresti, care a fost si ministrul culturii si cultelor, si Dan Pasat, deputat de Giurgiu.
Dintre deputatii cu cele mai putine prezente au fost Nini Sapunaru, PNL Vrancea, Nicolae Stan, PD-L Olt, si Andrei Dolineaschi, PSD+PC Botosani, cu 14, 15, respectiv 16 prezente din 168.

In ceea ce-i priveste pe senatori, cei cu absente pe linie sunt Mihai Stanisoara, PD-L Mehedinti, Sorina Placinta, PD-L Vrancea, Vasile Blaga, PD-L Bucuresti, si Radu Berceanu, PD-L Dolj. Acestia, insa, au avut in perioada respectiva si functii in Executiv.
Totusi, dintre cei doar cu functii de parlamentari cei cu cele mai putine prezente au fost Ioan Ghise, PNL Brasov, si Marko Bela, UDMR Mures, cu numai una, respectiv doua prezente din 212.

Reprezentantii IPP sesizeaza faptul ca senatorii au fost cei mai lenesi parlamentari, dintre acestia niciunul neavand prezenta 100%, si faptul ca, fata de rapoartele din anii anteriori, cei mai activi la nivelul sedintelor din plen sunt senatorii aflati in general la primul mandat.

In ceea ce priveste Camera Deputatilor, liderii de grup de aici nu reprezinta modele de urmat, Viorel Hrebenciuc, PSD, Calin Popescu Tariceanu, PNL si Varujan Pambuccian, reprezentantul minoritatilor nationale, fiind doar cateva exemple.
„Poate ca un criteriu realist ar fi numarul de interventii si initiative legislative decat prezenta fizica. Si intr-o uzina avem muncitori simpli care vin zi de zi la program si directori care au alte proritati si pentru care programul este mult mai flexibil”, a argumentat pentru BaniiNostri.ro sociologul Mircea Kivu.

In ceea ce priveste rolul liderilor, acesta considera ca partidele sunt percepute de populatie prea mult prin sefi si mai putin prin idelogie si rol, in sensul ca partidele sunt personalizate. „Parlamentul in sine nu prea isi indeplineste rolul de legiuitor pentru ca cele mai multe legi rezulta din votarea ordonantelor si hotararilor de guvern si aici e problema”, a mai spus Kivu.

Un alt punct subliniat de raportul IPP este faptul ca, data fiind organizarea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale in noiembrie si decembrie 2009, unii senatori ar fi trebuit sa se retraga din functii. Astfel, Antonescu a reusit sa participe la 3% din sedinte iar Geoana la 7%, cu diferenta ca, in timp ce candidatul PNL anunta public la inceputul campaniei electorale ca se retrage din functiile de la Camera Deputatilor in
respectiva perioada nemaiputand fi fizic prezent la lucrari, cel al PSD – Presedinte de Senat in acelasi timp – a preferat sa lipseasca fara nici o explicatie publica. Urmarea a fost ca multe sedinte din plenul Senatului au fost conduse de un vicepresedinte.

Cei mai activi deputati in sesiunea septembrie-decembrie au fost Mircia Giurgiu, Valeriu Tabara, de la PDL, si  Ion Dumitru de la PSD+PC, cu 114, 63, respectiv 43 initiative legislative, in vreme ce din partea senatorilor Emilian Francu de la PNL si Iulian Urban de la PD-L au avut cele mai multe initiative legislative, 57, respectiv, 51.
Un parlamentar costa in prezent in medie 7.000 de euro.
Pentru a citi intregul raport, click aici.

Taxa pe fast food

Taxa pe fast food, inlocuita de taxa pe sare

Anul acesta, in martie, ar fi trebuit sa intre in vigoare mult trambitata taxa pe produsele fast food. Nu a intrat, dar cum este foame de bani la buget Ministerul Sanatatii a anuntat ca va introduce in schimb o alta taxa, pe sare.

Justificarea Ministerului este ca in produsele consumate de romani se afla atat de multa sare incat, per total, cantitatea zilnica e dubla fata de cea normala. „Deja vorbim de situatii in care persoane de 20-30 de ani fac infarct miocardic din aceasta cauza”, explica Adrian Streinu Cercel, secretar de stat in Ministerul Sanatatii.

Producatorii din industria alimentara sustin ca se pierde astfel intentia initiala a ministerului de a descuraja alimentatia sanatoasa prin taxa pe fast food, care tintea mai degraba cantitatea mare de grasimi si zahar din alimente.