Salariile din Ministerul Transporturilor. Berceanu nu are cel mai mult. Vezi grila completa!

Salariile din Ministerul Transporturilor. Berceanu nu are cel mai mult. Vezi grila completa!

A venit si randul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii sa faca publica lista salariilor angajatilor. Chiar daca nu sunt atatea anomalii ca in cazul altor ministere, ministrul Berceanu nu este, totusi, cel mai bine platit angajat din cadrul institutiei.

Atstfel, in aprilie, Radu Berceanu a primit in mana 5.361 lei, in vreme ce un secretar de stat a primit 5.631 lei, doi consilieri juridici superiori peste 5.500 lei, iar doi directori 5.300 si 6.000 lei.

Dati click pe document pentru a citi intreaga grila!

Intr-o alta institutie, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Problemele Sociale, presedintele a primit in aprilie 5.465 lei, in vreme ce secretarul general a primit 7.590 lei, iar un alt director 7.889 lei. Interesant este faptul ca sub titulatura de functionar public sunt incluse majoritatea posturilor, institutia nefacand delimitarea dintre un sofer si un consilier.

Dati click pe document pentru a citi intreaga grila!

Guvernul isi va plati datoriile catre companii pana in aprilie 2011

Guvernul isi va plati datoriile catre companii pana in aprilie 2011

Arieratele interne ale Bugetului consolidat al Statului fata de companii ar urma sa scada de  la 1,5 miliarde lei cat erau in decembrie la 1,09 miliarde lei la sfarsitul lunii iunie, aceasta cifra constituind un criteriu de performanta stabilit in memorandumul cu Fondul Monetar International, potrivit documentului publicat in Monitorul Oficial de ieri. Ultimele datorii catre companiile din tara ar urma sa fie platite pana in aprilie 2011, dupa ce se vor fi redus la jumatate in octombrie anul acesta, dar perfomanta nu este decat o „tinta indicativa” si nu o obligatie a acordului cu FMI.

FMI a virat deja transele III si IV din acordul de finantare, in valoare de 2,45 miliarde euro, desi tintele de reducere a arieratelor au fost ratate anul trecut. Guvernul a motivat cu faptul ca datoriile erau mai mari decat cele cunoscute atunci cand s-a semnat prima scrisoare de intentie. Acum Guvernul se angajeaza sa ramburseze doua treimi din stocul restant de arierate pana la finele anului 2010.
Pentru a plati datoriile din sanatate, de pilda, Guvernul  va folosi veniturile initiale provenite din noua taxa de participare a pacientilor din sistemul de sanatate pentru a acoperi arieratele din sistemul medical. De asemenea, pentru a nu mai face noi datorii, Guvernul va conditiona garantiile si transferurile suplimentare catre entitatile descentralizate de progresele acestora in reducerea arieratelor.

Ilie Serbanescu: Reducerea salariilor bugetarilor va fi urmata si de cresterea taxelor si impozitelor

Ilie Serbanescu: Reducerea salariilor bugetarilor va fi urmata si de cresterea taxelor si impozitelor

Traian Basescu a anuntat ieri ca salariile bugetarilor vor fi reduse de la 1 iunie cu 25%, pensiile si ajutorul de somaj cu 15%, coroborate cu reducerea numarului de ajutoare sciale. Putin mai cred insa ca masura nu va fi urmata si de discutata majorare a TVA-ului si a cotei unice.

„Vor si unele si alte pentru ca este inevitabil. Masurile anuntate ieri sunt oricum insuficiente. Romania este pe articulatia unui model economic caruia ii este intrinseca criza. Ea nu poate fi decat in criza. Poate iesim dintr-o recesiune, dar din criza niciodata. Apogeul crizei nu a fost nici in 2009 nici in 2010, ci in 2007-2008. Pentru ca atunci a fost apogeul crizei modelului pe care este construita Romania, adica un model de consum fara productie, cu importuri fara exporturi, cu hipermarketuri fara fabrici, cu banci fara economie reala, cu masini fara sosele. Asa ceva nu poate fi decat totdeanuna in criza”, a spus analistul economic Ilie Serbanescu pentru BaniiNostri.ro

Acesta cosnidera ca Statul roman nu mai are forta de a modifica modelul economiei noastre pentru ca a cedat toate parghiile capitalului strain si ca vor trece zeci de ani pentru reasezarea lucrurilor pentru ca imprumutul de la FMI nu poate fi returnat si ca va fi necesar un alt imprumut si tot asa mai departe.

Reprezentantii mediului de afaceri considera ca masura de reducere a salariilor bugetarilor si a ajutoarelor sociale poate fi utila daca este completata si de altele. „Banii astfel economisiti ar trebui distribuiti pentru plata restantelor pe care Statul le are de peste un miliard de euro fata de agentii economici. Apoi ar trebui lucrat foarte mult la evaziunea fiscala”, ne-a spus Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, admitand faptul ca este greu de creditat Guvernul cu incredere in aplicarea masurilor anuntate fara o crestere a fiscalitatii.

Promisiuni electorale cu Magistrala 5 de metrou

Promisiuni electorale cu Magistrala 5 de metrou

In conditiile in care racordul II al Magistralei 4 de metrou, Nicolae Grigorescu – Linia de Centura, nu este finalizat nici in prezent, la 20 de ani de la inceperea lucrarilor, secretarul de stat in Ministerul Transporturilor Antonel Tanase a incercat azi sa convinga presa ca in patru ani de zile vom avea metrou in Drumul Taberei. Tanase a facut azi anuntul de licitatie pentru proiectarea si executia Magistralei 5, tronsonul Eroilor – Brancusi. Potrivit oficialului, tronsonul va avea o lungime de 6,1 km si opt statii: Brancusi, Romancierilor, Parcul Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara si Eroilor. Valoarea estimate a investitiei este de 330 milioane de euro, suma care include si contractul de consultanta. Daca in ceea ce priveste acest proiect Antonel Tanase este optimist, sustinand ca va fi realizat in patru ani, stadiul proiectelor aflate deja in executie nu este atat de imbucurator. Initial anuntata pentru luna iunie, apoi pentru 1 noiembrie, darea in functiune a racordului Nicolae Grigorescu – Linia de Centura va avea loc, dupa declaratiile de azi, la jumatatea lunii in curs. In ceea ce priveste extensia racordului 1 al Magistralei 4, 1 Mai – Laromet, unde lucrarile au inceput tot in urma cu 20 de ani, Tanase a avansat ca termen de finalizare anul 2010. Revenind la legatura cu cartierul Drumul Taberei, directorul de comunicare al Metrorex, Mariana Petre, a subliniat ca se va incerca, pe cat posibil, sa se apeleze la tehnologii care sa nu afecteze circulatia in zona santierului. Ca proiectul nu are sanse de a fi finalizat in patru ani este demonstrate si de faptul ca finantarea va fi asigurata exclusive de la bugetul statului, Metrorex renuntand la un credit de 250 milioane de euro pe care intentiona sa-l acorde Banca Europeana de Investitii.

Sindicatele cer eliminarea drepturilor de autor

Sindicatele cer eliminarea drepturilor de autor

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a propus Finantelor emiterea unei ordonante de urgenta prin care sa se elimine remunerarea pe drepturi de autor. El apreciaza ca prin aplicarea unui asemenea act normativ la bugetul de stat s-ar incasa mai multi bani.

Bogdan Hossu estimeaza ca circa 200.000 de persoane ar fi afectate de eliminarea platilor sub forma de drepturi de autor, acestea urmand sa figureze cu tot venitul incasat lunar pe cartea de munca sau pe forme de plata care se supun dreptului comercial.

Propunerea lui Hossu nu este noua, adesea el a pledat pentru eliminarea acestei forme de plata, dar a lasat-o pe mana organizatiilor si asociatiilor jurnalistilor. El sustine ca astfel angajatii vor fi mai bine protejati si dupa pensionare. Acum, pe fondul discutiilor privinde reducerea incasarilor la buget, liderul sindical a reiterat ideea, mai ales ca nicio organizatie nu mai are forta sa se opuna, iar Clubul Roman de Presa a ramas o organizatie a patronilor de presa si nu a jurnalistilor.

„Tot mai multe firme cauta forme de plata prin care sa-si plateasca angajatii cu salariul minim pe economie trecut pe cartea de munca si restul de bani prin alte forme de plata, precum drepturile de autor, persoana fizica autorizata sau direct in plic, pentru a plati impozite mai mici”, afirma Bogdan Hossu.

El spune ca, din datele ANAF, rezulta ca 61,5% din fisele fiscale depuse de angajatori la Fisc in 2007 cuprind venituri pe cartea de munca la nivelul salariului minim pe economie, peste 37.000 de romani fiind platiti cu drepturi de autor in 2007.

Desi masura vine in sprijinul angajatilor, ea vizeaza tot majorarea salariilor din sistemul bugetar si a pensiilor. Pe de alta parte, exista riscul ca societatile din mediul privat sa reduca salariile angajatilor pentru a-si salva banii virati catre stat.

In alta ordine de idei, drepturile de autor nu pot fi eliminate cel putin in cazul actorilor, scriitorilor sau a fotoreporterilor, al caror produs artistic este adesea redifuzat sau tipararit in manuale, cinematografe sau alte publicatii.

In concluzie, drepturile de autor nu pot fi eliminate, ci doar restranse la anumite profesii.

Un miliard de dolari din certificate verzi

Un miliard de dolari din certificate verzi

Statul roman a anuntat ca va initia vanzarea de certificate verzi. Daca ne uitam pe un grafic al evolutiei preturilor acesto instrumente, observam ca startul a fost ratat.

In urma cu unul-doi ani, aceste certificate aveau preturi de 8-14 dolari. Acum, Romania si Bulgaria terbuie sa se multumeasca cu 3-5 dolari per certificat. Concret, in bugetul Romaniei ar urma sa intre circa un miliarde de dolari, daca sunt vandute in integralitate.

Romania si Bulgaria sunt ultimele tari care au intrat pe aceasta piata, deoarece pana acum nu au stiut cum se pot vinde pe piata internationala de profil. Pana acum, cele mai multe vanzari au fost facute de tarile din Europa de Est, desi gradul de poluare din regiune este unul cu mult mai mare deact in Europa de Vest.

Certificatele verzi snut bazele unui sistem la nivel mondial, stabilit prin protocolul de la Kyoto, care prevede faptul ca fiecare tara sa aiba o limita de poluare. Daca nu emite atata dioxid de carbon, diferenta de cantitate o poate vinde sub forma acestor certificate verzi unei tari care are nevoi mai mari.

Km romanesc de autostrada: 10 mil. euro

Km romanesc de autostrada: 10 mil. euro, similar cu cel din Germania sau Franta

Zece milioane de euro este pretul mediu pe kilometru de autostrada pe care il plateste Romania, de peste trei ori mai mare fata de cel pe care il au chinezii atunci cand dezvolta proiecte pe acest segment, dar relativ similar celui pe care il platesc tari precum Franta sau Germania, potrivit reprezentantilor din industria de profil. Paradoxal, Romania este un stat european sarac, dar are costuri la fel de mari ca cele intalnite in tarile puternic industrializate, cand vine vorba despre dezvoltare unor proiecte pentru infrastructura rutiera. Mai mult, tara noastra nu are o retea de autostrazi, iar estimarile pentru urmatorii ani nu sunt foarte optimiste, in conditiile in care nu se poate spune inca foarte clar cati bani vor fi alocati anual numai pentru autostrazi.

Potrivit lui Radu Dinescu, sectretar general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), pretul mediu de zece milioane de euro pe kilometru construit de autostrada a fost vehiculat inclusiv de reprezentantii Ministerului Transporturilor si nu ar insemna o suma exagerat de mare daca nu ar fi vorba despre Romania. Acesta a explicat ca in Italia, Franta sau Austria pretul este mult mai mare de zece milioane de euro acolo unde proiectul prevede tuneluri si viaducte.
„Intr-adevar, acest pret este prea mare pentru statul roman, care ar trebui sa aleaga solutii mai simple, cum ar fi parteneriatele publice private (PPP), asa cum s-a intamplat si in alte tari, despre care se poate spune acum ca au o retea de autostrazi”, a declarat Dinescu pentru BaniiNostri.ro. De altfel, aceasta idee este sustinuta inclusiv Adrian Ionescu, director in cadrul Companiei Nationale de Drumuri, care spune ca pentru aceasta solutie ar trebui sa existe sprijinul intregii clase politice.

In ceea ce priveste pretul mediu pe kilometru de autostrada anul acesta, reprezentantii din sector spun ca se va mentine la zece milioane de euro, la fel ca in 2009.
„Anul acesta vor continua lucrarile la Autostrada Transilvania, dar si la Bucuresti – Ploiesti. Se poate spune ca, asa cum a fost si in 2009, pretul mediu pe kilometru de autostrada se va afla undeva in jurul valorii de zece milioane de euro”, a declarat Alexandru Dobre, director specializat in infrastructura din cadrul Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Acesta a explicat ca 80% din acest pret inseamna tariful de constructie, iar restul de 20% se imparte intre sumele de bani cheltuite pentru achizitionarea de terenuri, proiectari si dobanzile la credite.

Modelul „chinezesc”
„Daca ar fi sa comparam acest pret cu cel platit de chinezi se poate spune ca este unul mare, in conditiile in care ei platesc pentru un kilometru de autostrada de cel putin trei ori mai putin. Insa, daca il comparam cu Franta sau Germania, se poate spune ca suntem la acelasi nivel, adica avem preturi europene”, a explicat Dobre. Intrebat de ce chinezii construiesc mult mai ieftin, reprezentantul ARACO a raspuns ca in China materialele de constructie sunt mult mai ieftine pentru ca sunt achizitionate de la stat, la fel ca si mana de lucru, salariul mediu fiind de trei ori mai mic decat in Romania. In plus, la noi sunt costuri foarte mari legate de achizitionarea de terenuri, de exproprieri, care in multe cazuri intarzie proiectele
In opinia lui Dobre, un alt aspect, care este de altfel si cel mai important, se refera la sumele care vor fi alocate pentru constructia de autostrazi. „Daca anul acesta se va aloca un milliard de euro, se vor construi 100 de kilometri. Daca nu, se vor construi mult mai putini”, a explicat el.

Referindu-se la prioritatile pe care ar trebui sa le aiba Ministerul Transporturilor cand vine vorba despre constructia de autostrazi, Radu Dinescu a spus ca Bucurestiul trebuie legat de reteaua europeana de autostrazi, asa cum a facut Ungaria cu Budapesta. „Acum se poate spune ca Budapesta reprezinta o parte din reteaua europeana de autostrazi. In acelasi timp, noi ar trebui sa ne uitam inclusiv la Croatia, care, din acest punct de vedere, se afla inaintea Romaniei”, a precizat secretarul general al UNTRR.

Bechtel,varianta „cu fata umana”
In ceea ce priveste Autostrada Transilvania, Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a declarat spre finele anului trecut ca un kilometru construit a costat statul roman aproximativ 12 milioane de euro. Mult prea mult, sustin reprezentantii din industrie.
„In Croatia, compania americana Bechtel a construit o autostrada similara celei proiectate in Romania, cu patru milioane de euro pe kilometru”, a subliniat Dinescu.
De altfel, potrivit analistilor din piata, cel mai mic pret platit pentru contructia unui kilometru de autostrada a fost de aproape trei milioane de euro, intre Bucuresti si Fetesti.

Guvernul si sindicatele

Guvernul si sindicatele, un razboi de care pe care

Guvernul a prezentat noile cifre ale rectificarii bugetare si proiectul de lege pentru vacanta bugetarilor, dar sindicatele nu se pot intelege cu Executivul in privinta reducerii cheltuielilor publice.

Primul nu renunta la proiectul de lege prin care bugetarii urmeaza sa intre in concediu fara plata timp de zece zile. Economia calculata de Ministerul de Finante ar fi de 1,5 miliarde de lei. Cum „vacanta” va fi in perioada septembrie-noiembrie, sindicalistii sustin cu atat mai mult ca vor fi categorii de bugetari ce nu pot fi trimisi in concediu, de exemplu profesorii si educatorii, pentru care copiii nu pot intra pur si simplu in concediu. De altfel, sindicalistii, in special cei din Educatie, Sanatate si Politie, au anuntat ca se pregatesc de proteste. „Scoala nu este un birou pe care il incui si pleci acasa cu doua ore mai devreme. Ce fac cu cele trei milioane de copii? Inchidem scoala zece zile?”, a declarat vicepresedintele FEN, Mihai Pleniceanu.

Momentan, nici cresterea salariului brut minim pe economie nu este stabilita. In vreme ce Ministerul Muncii a stabilit pragul de 705 lei, sindicatele cer 720 lei.
Nici proiectul legii unice de salarizare nu este o chestiune stabilia pentru guvernanti. Astfel, daca pana acum s-a discutat despre o plaja de 15 salarii diferenta de la cel minim pana la cel maxim pentru bugetari, Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a declarat ca ia in calcul cerearea sindicatelor de se pune in aplicare un raport de 1/12 pentru diferenta dintre minim si maxim. Astfel, maximul, ce ar urma sa fie al presedintelui, ar ajunge la 8.460 lei de la 9.555 lei cat este in prezent.

Guvernul mentine eroarea privind cumulul pensiei cu salariul

Guvernul mentine eroarea privind cumulul pensiei cu salariul

Explicatiile oferite astazi de premierul Emil Boc nu fac cinste unui jurist, profesor in drept. Mai mult, acestea vor fi transmise Curtii Constitutionale, care va fi nevoita sa se declare de partea „nesimtitilor”. Exemplele pe care le-a oferit din mediul magistratilor, al Internelor si al Administratiei Aeronautice sunt o davada in plus ca abordarea juridica a premierului este gresita.

Premierul Emil Boc a declarat ca Guvernul nu renunta la aplicarea OUG 230/2008 privind interzicerea angajatilor in institutiile statului, care sunt si pensionari, sa cumuleze cele doua venituri. In plus, insista sa declare ca actul normativ este perfect constitutional, atacand astfel si pozitia Avocatului Poporului care a plasat-o in afara prevederilor Constitutiei si a Tratatului de la Lisabona. Reactia Executivului este cu atat mai grava cu cat l-a luat la brat si pe ministrul muncii, Marian Sarbu, care este tot de formatie juridica si fost sindicalist care stapaneste bine Codul Muncii.

„Daca noi permitem acest dezmat si desfrau pe bani publici, cum ne-am putea indeplini obligatia de a putea asigura resurse minimale pentru toate categoriile sociale. Nu ingradim dreptul la munca, dimpotriva il incurajam, dar pe bani publici o persoana poate sa aiba fie loc de munca, fie pensie”, a declarat Emil Boc.

Profitorii cei de toate zilele

Ca si zilele trecute, Emil Boc a negat existenta unor victime colaterale, precum actorii, profesorii, medicii sau asistentii personali care ingrijesc persoane cu disabilitati. El a spus ca acestia pot munci si dupa pensionare, fara sa li se plateasca un salariu, ci sub alte forme de plata. Premierul i-a atacat pe pensionarii reangajati din Politie, Armata, Autoritatea Aeronautica si Magistratura care, desi nu au cotizat la sistemul public de pensii se afla sub incidenta unor legi speciale care le confera si pensii speciale.

Avand in vedere acest aspect, era de bun simt sa modifice tocmai aceste legi speciale, dar ipocrizia politicienilor este si a fost prea mare.
Salariile „monstruoase” si facilitatile acordate anumitor categorii sociale au fost facute cu scopul de a cumpara bunavointa acestora, asa cum este cazul magistratilor. In privinta politistilor, s-a crezut ca avantajele materiale ii va face sa nu se mai gandeasca la mita. Armata a profitat de pe urma restructurarii impuse de intrarea in NATO, iar ceilalti sunt profitorii sistemului, care prin trafic de influenta au reusit sa obtina beneficii enorme.

O parte din averea lui George Copos este pusa sub sechestru

O parte din averea lui George Copos este pusa sub sechestru

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul Loteria II, in octombrie 2008 in cazul lui George Copos, s-a pus sechestru pe o jumatate dintr-un imobil de 100.000 de euro, pe o jumatate dintr-un teren de 635 de metri patrati din Herastrau, care este evaluat la 830.000 de euro, o jumatate dintr-un alt imobil din Capitala de 139.000 euro si pe o jumatate de proprietate formata din o cladire si un teren, ambele valorand 640.000 euro. Valoarea totala a bunurilor sechestrate se ridica la 854.000 de euro.

In cazul Cameliei Voiculescu, fiica senatorului PC Dan Voiculescu, si al lui Sorin Pantis, fost ministru al Comunicatiilor, nu s-a pus sechestru, cei doi fiind trimisi in judecata pentru manipularea pietei de capital.
Ministerul Economiei si Finantelor, impreuna cu AVAS, nu s-au considerat prejudiciate in dosarul Loteria II. In schimb, procurorii DNA au aratat ca a fost prejudiciat bugetul de stat si Fondul Proprietatii de Stat cu 600.000 de dolari. Procesul Loteria II va incepe pe 22 ianuarie 2009 la Tribunalul Bucuresti.
Acuzatiile aduse lui George Copos se refera la spalare de bani, fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la infractiunea de participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual. 
Camelia Voiculescu este acuzata de folosirea unor informatii privilegiate pentru dobandirea pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informatii se refera si, respectiv, efectuarea, impreuna cu alte persoane, in mod concertat, de operatiuni de manipulare a pietei. 
In cazul lui Sorin Pantis acuzatiile vizeaza folosirea de informatii privilegiate pentru dobandirea pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informatii se refera, dezvaluirea de informatii privilegiate si recomandarea făcuta altor persoane de a dobandi sau instraina instrumentele financiare la care se refera acele informatii. 

Fondul „loteriei”

Cele 13 persoane trimise in judecata in cazul Loteria II sunt acuzate de procurori pentru vinderea si revinderea a 40 de spatii comerciale, de pe urma carora ar fi castigat 23.800.000 de lei. Banii ar fi fost apoi „spalati” prin mai multe firme, creierul afacerii fiind George Copos. Rechizitoriul procurorilor din decembrie 2008 arata ca spatiile au intrat in proprietatea Ana Electronic, acestea fiind apoi revandute, in circuit intrand si Loteria Romana.
Procurorii il acuza pe George Copos ca „desi nu a efectuat in nume personal niciuna dintre operatiunile descrise, si anume operatiuni legate de actiunile SC Ana Group SA si SC Ana Imep, faptul ca este scenaristul si regizorul acestei puneri in scena rezulta in termeni indubitabili”, se mai arata in rechizitoriu.
Procurorii DNA considera ca operatiunile de vanzare-revanzare a spatiilor comerciale preluate de Ana Electronic dupa privatizarea din 2002, precum si transferurile bancare intre firmele grupului Ana, in care actionar majoritar e George Copos, au facut parte dintr-o „inginerie financiara de spalare a titlurilor de participare”.
De asemenea, reprezentantii Ana Electronic au incercat sa evite si plata unui impozit de 25% prin interpunerea unor persoane in procesul de vanzare-cumparare a titlurilor. Privatizarea Electrica, devenita ulterior Ana Electronic, reprezinta operatiuni de plasare, stratificare si integrare a acestor titluri de participare. Conform anchetatorilor, operatiunea de plasare a constat in fuziunea prin absorbtie a Fast Service Electronica cu Ana Electronic.
„Stratificarea” s-ar fi facut prin operatiuni de vanzare-revanzare a activelor preluate prin fuziune de la Fast Service Electronica si de transfer al sumelor obtinute din vanzarea lor catre firmele din Grupul Ana, pe care Copos le controla, sustin anchetatorii. „Avand concursul fraudulos al principalilor sai colaboratori Vasile Bontas, Giulio-Giuzepe Roza si Octavian Juncu, George Copos a conceput un plan prin care sa spele titlurile de participare ilegal obtinute”, se precizeaza in rechizitoriu.
„Integrarea” este operatiunea finala, in care sumele obtinute prin stratificare, reprezentand circa 23.800.000 lei urmau sa reintre spalate in circuitul comercial la dispozitia lui George Copos sau a apropiatilor, se arata in documentele de la dosar.