Km romanesc de autostrada: 10 mil. euro

Km romanesc de autostrada: 10 mil. euro, similar cu cel din Germania sau Franta

Zece milioane de euro este pretul mediu pe kilometru de autostrada pe care il plateste Romania, de peste trei ori mai mare fata de cel pe care il au chinezii atunci cand dezvolta proiecte pe acest segment, dar relativ similar celui pe care il platesc tari precum Franta sau Germania, potrivit reprezentantilor din industria de profil. Paradoxal, Romania este un stat european sarac, dar are costuri la fel de mari ca cele intalnite in tarile puternic industrializate, cand vine vorba despre dezvoltare unor proiecte pentru infrastructura rutiera. Mai mult, tara noastra nu are o retea de autostrazi, iar estimarile pentru urmatorii ani nu sunt foarte optimiste, in conditiile in care nu se poate spune inca foarte clar cati bani vor fi alocati anual numai pentru autostrazi.

Potrivit lui Radu Dinescu, sectretar general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), pretul mediu de zece milioane de euro pe kilometru construit de autostrada a fost vehiculat inclusiv de reprezentantii Ministerului Transporturilor si nu ar insemna o suma exagerat de mare daca nu ar fi vorba despre Romania. Acesta a explicat ca in Italia, Franta sau Austria pretul este mult mai mare de zece milioane de euro acolo unde proiectul prevede tuneluri si viaducte.
„Intr-adevar, acest pret este prea mare pentru statul roman, care ar trebui sa aleaga solutii mai simple, cum ar fi parteneriatele publice private (PPP), asa cum s-a intamplat si in alte tari, despre care se poate spune acum ca au o retea de autostrazi”, a declarat Dinescu pentru BaniiNostri.ro. De altfel, aceasta idee este sustinuta inclusiv Adrian Ionescu, director in cadrul Companiei Nationale de Drumuri, care spune ca pentru aceasta solutie ar trebui sa existe sprijinul intregii clase politice.

In ceea ce priveste pretul mediu pe kilometru de autostrada anul acesta, reprezentantii din sector spun ca se va mentine la zece milioane de euro, la fel ca in 2009.
„Anul acesta vor continua lucrarile la Autostrada Transilvania, dar si la Bucuresti – Ploiesti. Se poate spune ca, asa cum a fost si in 2009, pretul mediu pe kilometru de autostrada se va afla undeva in jurul valorii de zece milioane de euro”, a declarat Alexandru Dobre, director specializat in infrastructura din cadrul Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Acesta a explicat ca 80% din acest pret inseamna tariful de constructie, iar restul de 20% se imparte intre sumele de bani cheltuite pentru achizitionarea de terenuri, proiectari si dobanzile la credite.

Modelul „chinezesc”
„Daca ar fi sa comparam acest pret cu cel platit de chinezi se poate spune ca este unul mare, in conditiile in care ei platesc pentru un kilometru de autostrada de cel putin trei ori mai putin. Insa, daca il comparam cu Franta sau Germania, se poate spune ca suntem la acelasi nivel, adica avem preturi europene”, a explicat Dobre. Intrebat de ce chinezii construiesc mult mai ieftin, reprezentantul ARACO a raspuns ca in China materialele de constructie sunt mult mai ieftine pentru ca sunt achizitionate de la stat, la fel ca si mana de lucru, salariul mediu fiind de trei ori mai mic decat in Romania. In plus, la noi sunt costuri foarte mari legate de achizitionarea de terenuri, de exproprieri, care in multe cazuri intarzie proiectele
In opinia lui Dobre, un alt aspect, care este de altfel si cel mai important, se refera la sumele care vor fi alocate pentru constructia de autostrazi. „Daca anul acesta se va aloca un milliard de euro, se vor construi 100 de kilometri. Daca nu, se vor construi mult mai putini”, a explicat el.

Referindu-se la prioritatile pe care ar trebui sa le aiba Ministerul Transporturilor cand vine vorba despre constructia de autostrazi, Radu Dinescu a spus ca Bucurestiul trebuie legat de reteaua europeana de autostrazi, asa cum a facut Ungaria cu Budapesta. „Acum se poate spune ca Budapesta reprezinta o parte din reteaua europeana de autostrazi. In acelasi timp, noi ar trebui sa ne uitam inclusiv la Croatia, care, din acest punct de vedere, se afla inaintea Romaniei”, a precizat secretarul general al UNTRR.

Bechtel,varianta „cu fata umana”
In ceea ce priveste Autostrada Transilvania, Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a declarat spre finele anului trecut ca un kilometru construit a costat statul roman aproximativ 12 milioane de euro. Mult prea mult, sustin reprezentantii din industrie.
„In Croatia, compania americana Bechtel a construit o autostrada similara celei proiectate in Romania, cu patru milioane de euro pe kilometru”, a subliniat Dinescu.
De altfel, potrivit analistilor din piata, cel mai mic pret platit pentru contructia unui kilometru de autostrada a fost de aproape trei milioane de euro, intre Bucuresti si Fetesti.

Guvernul si sindicatele

Guvernul si sindicatele, un razboi de care pe care

Guvernul a prezentat noile cifre ale rectificarii bugetare si proiectul de lege pentru vacanta bugetarilor, dar sindicatele nu se pot intelege cu Executivul in privinta reducerii cheltuielilor publice.

Primul nu renunta la proiectul de lege prin care bugetarii urmeaza sa intre in concediu fara plata timp de zece zile. Economia calculata de Ministerul de Finante ar fi de 1,5 miliarde de lei. Cum „vacanta” va fi in perioada septembrie-noiembrie, sindicalistii sustin cu atat mai mult ca vor fi categorii de bugetari ce nu pot fi trimisi in concediu, de exemplu profesorii si educatorii, pentru care copiii nu pot intra pur si simplu in concediu. De altfel, sindicalistii, in special cei din Educatie, Sanatate si Politie, au anuntat ca se pregatesc de proteste. „Scoala nu este un birou pe care il incui si pleci acasa cu doua ore mai devreme. Ce fac cu cele trei milioane de copii? Inchidem scoala zece zile?”, a declarat vicepresedintele FEN, Mihai Pleniceanu.

Momentan, nici cresterea salariului brut minim pe economie nu este stabilita. In vreme ce Ministerul Muncii a stabilit pragul de 705 lei, sindicatele cer 720 lei.
Nici proiectul legii unice de salarizare nu este o chestiune stabilia pentru guvernanti. Astfel, daca pana acum s-a discutat despre o plaja de 15 salarii diferenta de la cel minim pana la cel maxim pentru bugetari, Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a declarat ca ia in calcul cerearea sindicatelor de se pune in aplicare un raport de 1/12 pentru diferenta dintre minim si maxim. Astfel, maximul, ce ar urma sa fie al presedintelui, ar ajunge la 8.460 lei de la 9.555 lei cat este in prezent.

Guvernul mentine eroarea privind cumulul pensiei cu salariul

Guvernul mentine eroarea privind cumulul pensiei cu salariul

Explicatiile oferite astazi de premierul Emil Boc nu fac cinste unui jurist, profesor in drept. Mai mult, acestea vor fi transmise Curtii Constitutionale, care va fi nevoita sa se declare de partea „nesimtitilor”. Exemplele pe care le-a oferit din mediul magistratilor, al Internelor si al Administratiei Aeronautice sunt o davada in plus ca abordarea juridica a premierului este gresita.

Premierul Emil Boc a declarat ca Guvernul nu renunta la aplicarea OUG 230/2008 privind interzicerea angajatilor in institutiile statului, care sunt si pensionari, sa cumuleze cele doua venituri. In plus, insista sa declare ca actul normativ este perfect constitutional, atacand astfel si pozitia Avocatului Poporului care a plasat-o in afara prevederilor Constitutiei si a Tratatului de la Lisabona. Reactia Executivului este cu atat mai grava cu cat l-a luat la brat si pe ministrul muncii, Marian Sarbu, care este tot de formatie juridica si fost sindicalist care stapaneste bine Codul Muncii.

„Daca noi permitem acest dezmat si desfrau pe bani publici, cum ne-am putea indeplini obligatia de a putea asigura resurse minimale pentru toate categoriile sociale. Nu ingradim dreptul la munca, dimpotriva il incurajam, dar pe bani publici o persoana poate sa aiba fie loc de munca, fie pensie”, a declarat Emil Boc.

Profitorii cei de toate zilele

Ca si zilele trecute, Emil Boc a negat existenta unor victime colaterale, precum actorii, profesorii, medicii sau asistentii personali care ingrijesc persoane cu disabilitati. El a spus ca acestia pot munci si dupa pensionare, fara sa li se plateasca un salariu, ci sub alte forme de plata. Premierul i-a atacat pe pensionarii reangajati din Politie, Armata, Autoritatea Aeronautica si Magistratura care, desi nu au cotizat la sistemul public de pensii se afla sub incidenta unor legi speciale care le confera si pensii speciale.

Avand in vedere acest aspect, era de bun simt sa modifice tocmai aceste legi speciale, dar ipocrizia politicienilor este si a fost prea mare.
Salariile „monstruoase” si facilitatile acordate anumitor categorii sociale au fost facute cu scopul de a cumpara bunavointa acestora, asa cum este cazul magistratilor. In privinta politistilor, s-a crezut ca avantajele materiale ii va face sa nu se mai gandeasca la mita. Armata a profitat de pe urma restructurarii impuse de intrarea in NATO, iar ceilalti sunt profitorii sistemului, care prin trafic de influenta au reusit sa obtina beneficii enorme.

O parte din averea lui George Copos este pusa sub sechestru

O parte din averea lui George Copos este pusa sub sechestru

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul Loteria II, in octombrie 2008 in cazul lui George Copos, s-a pus sechestru pe o jumatate dintr-un imobil de 100.000 de euro, pe o jumatate dintr-un teren de 635 de metri patrati din Herastrau, care este evaluat la 830.000 de euro, o jumatate dintr-un alt imobil din Capitala de 139.000 euro si pe o jumatate de proprietate formata din o cladire si un teren, ambele valorand 640.000 euro. Valoarea totala a bunurilor sechestrate se ridica la 854.000 de euro.

In cazul Cameliei Voiculescu, fiica senatorului PC Dan Voiculescu, si al lui Sorin Pantis, fost ministru al Comunicatiilor, nu s-a pus sechestru, cei doi fiind trimisi in judecata pentru manipularea pietei de capital.
Ministerul Economiei si Finantelor, impreuna cu AVAS, nu s-au considerat prejudiciate in dosarul Loteria II. In schimb, procurorii DNA au aratat ca a fost prejudiciat bugetul de stat si Fondul Proprietatii de Stat cu 600.000 de dolari. Procesul Loteria II va incepe pe 22 ianuarie 2009 la Tribunalul Bucuresti.
Acuzatiile aduse lui George Copos se refera la spalare de bani, fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la infractiunea de participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual. 
Camelia Voiculescu este acuzata de folosirea unor informatii privilegiate pentru dobandirea pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informatii se refera si, respectiv, efectuarea, impreuna cu alte persoane, in mod concertat, de operatiuni de manipulare a pietei. 
In cazul lui Sorin Pantis acuzatiile vizeaza folosirea de informatii privilegiate pentru dobandirea pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informatii se refera, dezvaluirea de informatii privilegiate si recomandarea făcuta altor persoane de a dobandi sau instraina instrumentele financiare la care se refera acele informatii. 

Fondul „loteriei”

Cele 13 persoane trimise in judecata in cazul Loteria II sunt acuzate de procurori pentru vinderea si revinderea a 40 de spatii comerciale, de pe urma carora ar fi castigat 23.800.000 de lei. Banii ar fi fost apoi „spalati” prin mai multe firme, creierul afacerii fiind George Copos. Rechizitoriul procurorilor din decembrie 2008 arata ca spatiile au intrat in proprietatea Ana Electronic, acestea fiind apoi revandute, in circuit intrand si Loteria Romana.
Procurorii il acuza pe George Copos ca „desi nu a efectuat in nume personal niciuna dintre operatiunile descrise, si anume operatiuni legate de actiunile SC Ana Group SA si SC Ana Imep, faptul ca este scenaristul si regizorul acestei puneri in scena rezulta in termeni indubitabili”, se mai arata in rechizitoriu.
Procurorii DNA considera ca operatiunile de vanzare-revanzare a spatiilor comerciale preluate de Ana Electronic dupa privatizarea din 2002, precum si transferurile bancare intre firmele grupului Ana, in care actionar majoritar e George Copos, au facut parte dintr-o „inginerie financiara de spalare a titlurilor de participare”.
De asemenea, reprezentantii Ana Electronic au incercat sa evite si plata unui impozit de 25% prin interpunerea unor persoane in procesul de vanzare-cumparare a titlurilor. Privatizarea Electrica, devenita ulterior Ana Electronic, reprezinta operatiuni de plasare, stratificare si integrare a acestor titluri de participare. Conform anchetatorilor, operatiunea de plasare a constat in fuziunea prin absorbtie a Fast Service Electronica cu Ana Electronic.
„Stratificarea” s-ar fi facut prin operatiuni de vanzare-revanzare a activelor preluate prin fuziune de la Fast Service Electronica si de transfer al sumelor obtinute din vanzarea lor catre firmele din Grupul Ana, pe care Copos le controla, sustin anchetatorii. „Avand concursul fraudulos al principalilor sai colaboratori Vasile Bontas, Giulio-Giuzepe Roza si Octavian Juncu, George Copos a conceput un plan prin care sa spele titlurile de participare ilegal obtinute”, se precizeaza in rechizitoriu.
„Integrarea” este operatiunea finala, in care sumele obtinute prin stratificare, reprezentand circa 23.800.000 lei urmau sa reintre spalate in circuitul comercial la dispozitia lui George Copos sau a apropiatilor, se arata in documentele de la dosar.

Moody's: Romania nu va fi obligata sa inghete salariile

Moody’s: Romania nu va fi obligata sa inghete salariile

Analistul Kenneth Orchard de la agentia de rating Moody’s considera ca FMI nu va impune Romaniei inghetarea salariilor in sectorul bugetar, ca masura de conditionare a unui acord cu fondul. „As fi foarte surprins sa vad o asemenea masura in cazul Romaniei. Este adevarat ca Letonia s-a angajat, in urma acordului cu Fondul Monetar International, la scaderea cu 15% a cheltuielilor cu salariile in sectorul public, dar regimul cursului de schimb este diferit, moneda letona este legata de euro”, a declarat, pentru NewsIn, Kenneth Orchard.
Acesta sustine ca in cazul unui acord cu Fondul Monetar International executivul va fi obligat sa faca o serie de economii la cheltuieli si sa gaseasca si sa impuna solutii pentru pastrarea veniturilor bugetare.

Noul premier

Noul premier, acelasi Emil Boc

Presedintele Traian Basescu l-a desemnat pe Emil Boc ca nou premier al viitorului guvern.

Motivatia presedintelui in decizia sa a fost ca „data fiind realitatea politica, a fost nevoie de o solutie ce poate asigura in momentul de fata un guvern”.
Acesta a mai spus ca unele partide inca sunt in campanie electorala si ca de aceea a ales solutia PDL.

„Este un om dedicat serviciului public. Si-a facut datoria si ca parlamentar si ca primar si ca prim-ministru, este un om al dialogului. I-am solicitat sa ma informeze asupra ministrilor care fac parte strict din CSAT. Restul reprezinta responsabilitatea partidelor”.

La consultarile de ieri cu partidele politice, Traian Basescu a declarat ca noul cabinet executiv nu mai poate avea 19 ministere si ca trebuie comprimat.

Basescu a mai spus ca doreste ca pana pe 16 ianuarie bugetul de Stat sa fie aprobat, astfel incat pe 17 ianuarie Romania sa primeasca urmatoarea transa de la FMI

Trenuri anulate azi si maine

Trenuri anulate azi si maine

CFR avertizeaza ca este posibil ca trenurile din Gara de Nord sa plece cu intarzieri de 30 pana la 60 de minute.

Trenurile anulate astazi, 8 februarie:

Rapidele 689 si 686 Bucuresti Nord – Constanta si retur
Rapidele 791 si 792 Bucuresti Nord – Drobeta Turnu Severin si retur
Rapid 680 Constanta – Bucuresti Nord
Accelerat 1535 Bucuresti Nord – Ploiesti Sud
Accelerat 1536-1/1536, pe relatia Ploiesti Sud – Ploiesti Vest – Bucuresti Nord
Acceleratele 1981 si 1982 Bucuresti Nord – Tulcea Oras si retur
Acceleratele 1795 si 1798 Bucuresti Nord- Piatra Olt si retur
Acceleratele 1672 si 1673 Galati – Bucuresti Nord si retur
Personal 8014 Constanta – Bucuresti Obor
Personal 8122 Slobozia Veche – Bucuresti Nord
Personal 8032 Fetesti – Bucuresti Obor
Personalele 8201si 8202 Buzau – Constanta si retur
Personal 8213-2/8213 Constanta – Galati
Personal 8031 Bucuresti Obor – Fetesti
Personal 9105 Bucuresti Nord – Targoviste Sud
Personalele 7033 si 7036 Bucuresti Nord – Urziceni si retur
Personal 8123 Bucuresti Nord – Slobozia Veche
Personal 8013 Bucuresti Obor – Constanta
Personal 8033 Bucuresti Obor – Fetesti
Personalele 8071/8071-2, 8073/8073-2, 8075/8075-2, 8077/8077-2, 8072-1/8072, 8074-1/8074, 8076-1/8076, 8078-1/8078 Bucuresti Nord – Bucuresti Obor si retur
Personalele 7039, 7001, 7002, 7003, 7004, 7005, 7006, 7008, Bucuresti Nord – Balotesti si retur
Personalele 7052 si 7051 Faurei – Urziceni si retur
Personal 8151 Slobozia Veche – Urziceni
Personal 9021 Bucuresti Nord – Pitesti
Personal 9008 Pitesti – Bucuresti Nord
Personal 9433 Titu – Pietrosita
Personal 9434 Pietrosita – Titu
Personal 9437 Titu – Targoviste
Personal 5108/5108-1 Galati – Marasesti
Personal 5107-2/5107 Marasesti – Galati
Personal 7365 Buzau – Galati
Personal 7366 Galati – Buzau
Personalele 8673 si 8676 Medgidia – Negru Voda si retur
Personalele 8671 si 8674 Medgidia – Negru Voda si retur
Personalele 8385 si 8388 Constanta – Mangalia si retur
Personal 8690 Constanta – Medgidia
Personalele 8381 si 8384 Constanta – Mangalia si retur

Maine, 9 februarie:
Accelerat 1982 Tulcea Oras – Bucuresti Nord
Personal 9104 Targoviste Sud – Bucuresti Nord
Personal 8122 Slobozia Veche – Bucuresti Nord
Personal 8014 Constanta – Bucuresti Obor
Personal 8032 Fetesti – Bucuresti Obor

Sub spectrul falimentului

Sub spectrul falimentului, medicii de familie cauta solutii

Ideea unei greve de trei zile nu este agreata de toti medicii de familie. Adeptii acestei solutii considera ca astfel vor imbuna autoritatile si vor obtine mai multi bani de la buget. Nici rezilierea contractelor cu Casa de Asigurari de Sanatate nu pare sa aiba mai multi sorti de izbanda, pentru ca intra sub incidenta Codului Comercial. Alti medici considera ca abordand calea legala a petitiilor, care ar putea ajunge si la Bruxelles (pe modelul taxei auto) vor avea mai multi sorti de izbanda.

Janina Popa, practica medicina de familie si de intreprindere de peste 30 de ani. Singura solutie viabila pe care doamna doctor o vede si realizabila este de a depune reclamatii la toate forurile nationale si internationale pe tema politicii bugetare a actualului ministru al Sanatatii. In acest sens, ea strange semnaturi de la pacienti pentru majorarea fondurilor alocate cabinetelor medicale.

„Rezilierea constractului cu Casa de Asigurari nu rezolva problema, pentru ca vor exista victime colaterale. Nici greva nu este o solutie, pentru ca noi nu avem voie sa facem greve fiind sub contract cu o autoritate. Omul bolnav nu este vinovat ca astia sunt niste golani. Chiar daca imi pun toti colegii in cap, nu sunt de acord sa inchid cabinetul. Voi depune reclamatii peste tot, si la Uniunea Europeana, si voi face si cerere de emigrare. Nu mai pot suporta sa ma fure si Guvernul si golanii care imi intra in cabinet. Mi s-a intamplat ca un tigan sa-mi fure poseta din cabinet in timpul consultatiei. Nu se mai poate asa”, sustine medicul Janina Popa.

Vicepresedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei din Mures, Dorin Gabor, a anuntat ca medicii de familie ar putea renunta la contractul cu CAS, din aprilie 2009. Pana atunci, se preconizeaza un protest de trei zile.

„Acest protest prin inchiderea cabinetelor face parte dintr-un set mai larg de reactii pe care le-am avut si pe care le vom avea de aici incolo. In primul rand nu este concediu medical sau de alta natura, cum s-a vehiculat. Noi nu avem concediu, nefiind salariati. Noi suntem prestatori de servicii si functionam pe baza de contract de prestari servicii. Noi avem vacanta”, relateaza Dorin Gabor pentru Euractiv.

Medicul apreciaza ca reducerea cu 40% a bugetului alocat pentru medicina de familie este incorecta, pentru ca Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate are prevazut pe 2009 cu o crestere de 4,7%, fata de 2008. Problema care se pune ar fi cat se va si colecta.

Doctorul Gabor sustine ca „exista capitole din sanatate care au scaderi de 5-7, respectiv 11%. Medicina de familie are o scadere de 40%, in timp ce cateva segmente au cresteri de 300%. Deci considerm inechitabila aceasta diminuare a fondului asistentei primare, prin comparatie cu celelelate segmente ale sanatatii”.

Medicul spune: „Contractul nostru principal este cel cu Casa de Asigurari care deruleaza bani prin fondul national unic si care a prognozat, derulat si executat pentru anul 2008 o suma in valoare de 1.331,6 milioane de lei, in timp ce de la Ministerul Sanatatii s-a derulat o suma de 125,4 milioane de lei prin programul de evaluare a starii de sanatate, partea care a fost derulata prin medicii de familie, o parte din fonduri fiind folosite pentru analizele efectuate. Pentru 2009, bugetul statului prevede derularea prin Casa de Asigurari a unei sume de 830 de milioane de lei, respectiv o suma de 34 de milioane de lei pentru aceste programe de sanatate pe care ministerul preconizeaza sa le desfasoare in acest an. Aceste prevederi bugetare inseamna o reducere totala cu 592 de milioane de lei a fondurilor alocate medicinii primare, deci o reducere de 40%. Aceasta reducere va aduce foarte mari perturbari in functionarea cabinetelor medicale, prentru ca aceste sume pe care le incaseaza un cabinet medical nu sunt egale cu venitul net al medicului de familie. A fost intretinuta in permanenta o confuzie legata de aceste venituri”.

Cabinetul, un model privat si nu prea

Cabinetul medical este o unitate sanitara privata, care, in conformitate cu toata legislatia in vigoare, are aceleasi obligatii ca oricare alta societate comerciala. In primul rand, trebuie sa aiba niste salariati, o asistenta, un contabil, o persoana pentru curatenie si alta pentru paza.

„Cheltuielile de intretinere ne costa lunar intre 1.000 si 1.500 de lei. In plus, trebuie sa platim anticipat impozitul pe anul trecut. Salariile noastre nu depasesc 1.500 de lei, nu 100 de milioane, cum spunea ministrul”, spune medical Janina Popa.

„Aducerea cabinetului la standarde europene si pentru intretinerea lor costa. Aici se mai adauga cheltuielile de regie (intretinere, apa, curent, etc), birotica, etc. Poate nu stie toata lumea, dar toata birotica o cumparam noi (retetarul, bilete de trimitere, etc). Toate acestea sunt cumparate de la Casa de Asigurari, desi noi consideram ca nu ar trebui sa intre in sarcina noastra suportarea costurilor acestor formulare”, spune doctoral Dorin Gabor.

Efectele falimentului

Inchiderea unor cabinete insemna o perturbare severa a asistentei sanitare, pentru ca o parte din populatie nu va mai avea acces la serviciile de baza care sunt cele mai ieftine servicii din tot sectorul sanitar.

„O pneumonie tratata de medicul de familie acasa este de 15 ori mai ieftina decat aceeasi pneumonie tratata in spital. Altfel spus, prin medicul de familie se pot trata 15 pneumonii decat una singura in spital. Al doilea effect ar fi supraaglomerarea cabinetele care vor ramane in functie, ceea ce va duce la diminuarea calitatii serviciilor, la amanarea lor, la nemultumiri din partea pacientilor si supraincarcare pe personal, pentru ca nu este totuna sa ai 30-40 de consulatii, care si asa sunt multe pe zi, sau sa ai 60-100 de consultatii pe zi”, precizeaza doctorul Gabor.

Atentat la experienta si pregatire profesionala

Ministerul Sanatatii pregateste un act normativ care sa le permita absolventilor de medicina sa profeseze dupa doar doi ani de stagiatura si, eventual, un an de rezidentiat, in loc de o specializare de pana la sapte ani prin rezidentiat, cum prevede actuala lege. Surse din minister afirma ca se va cere o derogare de la Comisia Europeana in acest sens. In opinia noilor cadre instalete la conducerea ministerului, „aceasta este una dintre variantele luate in calcul pentru a crea un sistem de pregatire postuniversitar mai atractiv pentru cei care doresc sa urmeze medicina”.

O alta varianta vehiculata modificarea punctajului minim de promovare a examenului de rezidentiat, de la 65% la 50%. „Astfel, un numar mai mare de absolventi ar putea promova examenul de rezidentiat si ar putea sa practice medicina. Desi posturile si locurile din spitale pentru rezidenti sunt putine, cei care promoveaza rezidentiatul se pot specializa pe langa medicii de familie, timp de trei ani”, argumenteaza sursele ministeriale.

In prezent, pentru a putea profesa, absolventii de medicina trebuie sa promoveze examenul de rezidentiat si sa activeze ca medici rezidenti intre 3 si 7 ani, in functie de specializare. Ulterior, ei pot avansa ca medici specialisti sau medici primari, in urma unor examene.

Proiectul de lege privind pregatirea post-universitara a absolventilor de medicina ar urma sa fie prezentat in guvern pana in iulie.

Managerii din sanatate:  Finantarea sistemului nu poate fi transferata cu totul catre privat

Managerii din sanatate:  Finantarea sistemului nu poate fi transferata cu totul catre privat

Eliminarea exceptiilor privind cotizarea la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, urmate de cresterea cotei de contributie la asigurarile sociale de sanatate, acestea sunt cateva dintre propunerile unora dintre cei mai puternici manageri din sistemul romanesc de sanatate, prezenti la masa rotunda cu tema „FINANTAREA SISTEMULUI DE SANATATE” organizata de Forum Invest, in colaborare cu Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, in preambulul Forumului International SANATATE 2010, ce va avea loc in acest an la Bucuresti, pe 27 si 28 septembrie. 

„Trebuie eliminate toate exceptiile privind cotizarea la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, urmate de cresterea cotei de contributie la asigurarile sociale de sanatate. Astfel se va stimula asigurarea suplimentara care sa puna la dispozitia contribuabilului si servicii neincluse in pachetul social”, a declarat Cristian Parvan, Secretarul General al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, in cadrul mesei rotunde.

De asemenea, pentru a  suplimenta contributia la bugetul statului, „este necesara modificarea legislatiei privind profesiile liberale, astfel incat medicul sa poata profesa dupa program in spital in regim privat”, a spus Marius Savu, Directorul Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale din cadrul Primariei Bucuresti.

Managerii din sistemul de sanatate au mai oferit ca solutii definirea legislatiei privind parteneriatul public – privat, pentru cresterea calitatii serviciilor medicale, necesitatea ca asigurarile private de sanatate sa-si creasca puternic ponderea ca baza pentru a stimula dezvoltarea serviciilor medicale private, dar si revizuirea listelor de medicamente  compensate, stimularea  prescrierii de  medicamente generice si rationalizarea consumului de  medicamente, materiale  sanitare sau proceduri medicale de ultima  generatie, in conformitate cu resursele financiare existente.

„Statul trebuie sa isi asume public imposibilitatea economica de asigura accesul fara limita si fara plata a intregii populatii a Romaniei la toate medicamentele si procedurile medicale, in conditiile in care la sistem contribuie doar circa 5 milioane de cetateni”, a mai declarat Cristian
Parvan, Secretarul General al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.

Ca surse de finantare a sistemului, Carmen Ghita, Seful Biroului Credite externe din cadrul Ministerul Finantelor Publice a indicat, pe termen scurt, posibilitatea accesarii unui imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 360 de milioane de euro, disponibili chiar din luna iunie a acestui an pentru
pentru sectoare precum asistenta sociala, educatie si sanatate. Pe termen
mediu, a precizat Carmen Ghita, exista posibilitatea unui „imprumut bazat pe rezultate”, pus la dispozitie tot de Banca Mondiala, care sa restituie banii institutiei solicitante a imprumutului dupa ce se verifica modalitatea in
care au fost utilizati si rezultatele obtinute.

Pentru accesul la aceste resurse financiare in cel mai scurt timp si utilizarea lor in mod eficient este necesara o analiza coerenta a organizarii activitatii medicale, spun managerii din sectorul de sanatate. De asemenea, sarcina finantarii sistemului nu poate fi transferata in
totalitate catre mediul privat, spun reprezentantii companiilor, calificand
ca inacceptabila extinderea termenelor actuale de plata. 

„Predictibilitatea este o conditie esentiala pentru dezvoltarea sistemului de sanatate din Romania. Nu putem sa elaboram o strategie pe termen lung daca nu avem viziunea a ceea ce ne dorim de la un sistem functional in 5 ani de zile. Odata definite clar obiectivele strategice, putem sa stabilim masurile necesare pentru a ajunge acolo”, a spus in cadrul mesei rotunde
Bojan Jagodic, Director General al Novartis Romania.

La intalnirea organizata de Forum Invest si Asociatia Oamenilor de Afaceri
din Romania au mai participat printre altii si Ana Maria Mihaescu, seful
misiunii International Finance Corporation in Romania, Cristian Vladescu,
Consilier in cadrul Departamentului de Sanatate Publica – Administratia
Prezidentiala, Petru Craciun, Director General al Cegedim Romania, cel mai mare furnizor de studii si analize de piata pentru sistemul de sanatate,
Radu Lupu Gorduza, Strategic Manager pentru Moldova, Bulgaria si Romania al GE Healthcare, Sergiu Negut, Director Executiv al Unirea Medical Center.

Un "manual" pentru toti cei care incalca legile bugetare

Un „manual” pentru toti cei care incalca legile bugetare

Voluminosul Raport public pe anul 2008 al Curtii de Conturi (310 pagini de format mare) dat publicitatii in februarie 2010 (a fost necesar un an, conform reglementarilor in vigoare, pentru strangerea, sistematizarea si prezentarea informatiilor aferente) „inventariaza” aproape tot ceea ce este de presupus in materie de atentate la resursele financiare ale statului. In acest sens poate fi considerat un „manual” in materie. Cu toate ca ghilimelele subliniaza nota ironica a afirmatiei, pentru evitarea unor interpretari eronate afirmam ca ne referim exclusiv la efortul demn de tot respectul pentru identificarea unor modalitati de dat iama in banul public, astfel incat sa se gaseasca si antidotul in cazurile semnalate.
Ceea ce ne propunem sa prezentam cititorilor vizeaza tocmai pericolele uriase pe care le provoaca imaginatia fara margini a infractorilor sau, chiar, doar a contravenientilor in raport cu vistieria tarii. Totalul abaterilor constatate (care, evident, nu acopera toata gama lor) se estimeaza, pentru 2008, la prejudicii de peste 338 milioane de euro, iar in privinta abaterilor cu caracter financiar-contabil se avanseaza suma de peste 10 miliarde de euro. Te trec fiorii, nu gluma…
Simpla enumerare a marilor categorii de abateri (care includ zeci de mii de fapte concrete) are darul sa ne dumireasca in legatura cu „plaja” potlogariilor. Iata, telegrafic, respectivele categorii: 1. incalcarea legii privind stabilirea, evidentierea, cuantumul si termenele de incasare a unor venituri bugetare (pondere in total de 37,5 la suta); 2. incalcarea legii privind gestionarea patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale (pondere in total: 17,9 la suta); 3. nerespectarea legilor privind achizitiile publice (6,4 la suta); 4. incalcarea prevederilor legale privind evidentele si bilanturile contabile (5,1 la suta); 5. neindeplinirea obligatiilor financiare catre bugetele publice (4,5 la suta); 6. abateri de la regulile controlului financiar efectuat in structurile MFP (2,7 la suta). Daca ne referim, bunaoara, numai la detalierile din subcapitolele respectivelor abateri, vom constata ca s-au depistat nu mai putin de 56 de modalitati diverse de praduire a banului public. Nu avem, in spatiul in care ne este rezervat, posibilitatea de a merge pana la exemple concrete. Cine este interesat sa afle poate apela la textul integral al Raportului care – repetam – include in titlu cuvantul „public”.
Desigur, important este in ce cheie se citeste si se intemeiaza Raportul. Numarul aproape incredibil de modalitati de fraudare a statului este de natura a ne pune foarte serios pe ganduri. Este foarte bine ca s-au identificat aceste modalitati, dar mai departe? Raportul este destinat Parlamentului, conform legii de organizare si functionare a Curtii de Conturi. De aici, s-ar cuveni sa se declanseze procesele ample, legale, institutionale si manageriale de contracarare a atentatelor la adresa banului public. Ce s-a intamplat, insa, cu precedentele Rapoarte? Parlamentarii au luat act de respectivele documente. Mai departe nu prea s-a mers. Avem temeiuri sa speram ca de data aceasta se va intampla ALTFEL? Slabe sperante. Fie si numai din pricina faptului ca multi demnitari si detinatori de alte functii publice au toate motivele sa se simta „cu musca pe caciula, cand citesc Raportul. Daca il citesc…