Vladescu la Forumul Financiar: "Nu putem face un transfer de resurse catre privati"

Vladescu la Forumul Financiar: „Nu putem face un transfer de resurse catre privati”

Ministrul Finantelor Sebastian Vladescu a declarat in cadrul Forumului Financiar ca „traim timpuri in care masurile obisnuite, precum maririle de taxe, se dovedesc a fi insuficiente. Trebuie sa gasesti si sa inventezi ceva care sa fie functional in anii urmatori. Singura resursa pe care Romania o are acum este cea umana. Proiectul pentru Romania este unul extrem de ambitios, care incearca sa gaseasca solutii si sa fie functional pentru cat mai multi romani pe o perioada lunga de timp. Trebuie sa iesim din obisnuit”.

Referitor la un eventual ajutor pe care statul il poate acorda mediului privat, ministrul a precizat ca un asemenea transfer de resurse de la buget catre privati este „greu de imaginat la ora actuala”.

„In limitele actualului spatiu bugetar nu este o sursa directa care sa fie pusa la dispozitia mediului de afaceri dincolo de granturile europene. Toate aceste lucruri sunt puse in functiune, iar dorinta cea mai mare este sa profitam de acestea. Avem in program sa sustinem absorbtia de fonduri comunitare in agricultura. Resursele de care dispunem la ora actuala sunt extrem de limitate. Un transfer de resurse de la bugetul de stat catre sectorul privat este foarte greu de imaginat”, a subliniat Vladescu.

Inflatia Romaniei

Inflatia Romaniei, locul 2 in UE

Romania s-a clasat cu rata rata anuala a inflatiei din noiembrie pe a doua pozitie in Uniunea Europeana. Rata de 4,6% este cu cu 0,6% sub inflatia anuala a Ungariei. Rata inflatiei din UE a fost de 1%, conform datelor publicate de Eurostat.

Polonia s-a clasat pe locul al treilea, cu o inflatie anuala de 3,8%.

Irlanda, Estonia si Letonia au cele mai pronuntate deflatii anuale din UE, de -2,8%, -2,1%, respectiv -1,4%.

In noiembrie, inflatia anuala a ajuns in zona euro la 0,5%, dupa ce se era la -0,1% in octombrie.

Preturile de consum au crescut in noiembrie cu 0,2% in blocul comunitar, respectiv cu 0,1% in zona euro fata de luna anterioara.

Tintele electorale ale programului de guvernare

Tintele electorale ale programului de guvernare

Cota de impozitare de 16%, deficit bugetar de maxim 2,5% si TVA redus la 5% pentru alimente de baza, adica la paine, lapte, carne si ulei, sunt principalele tinte ale programului de guvernare in perioada 2009-2012. Dar, lista continua cu niste ambitii si principii greu de crezut ca vor putea fi atinse sau respectate vreodata.
O ambitie laudabila a noului Guvern Boc este „extinderea suprafetei de paduri la 30% din suprafata Romaniei, in urmatorii patru ani”. Capitolul „principii” este marcat de „impozitarea suplimentara a castigului care nu este efectul unui merit specific evident al agentului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi”.

Daca analizam cele mai importante cifre prezentate in program, Romania ar trebui sa devina marea Asie chineza in privinta cresterii economice. Noul Guvern si-a propus o majorare esalonata de 3,5% in 2008, 4,5% in 2010, 5,5% in 2011 si 6% in 2012.
Inflatia este si ea programata stiintific. Aceasta ar trebui sa scada de la 5% in 2009, la 4% in 2010, la 3,5% in 2011 si sa ajunga la 3% in 2012.
Cota de impozitare ramane la 16%, dar de compensatii si deduceri fiscale vor avea parte numai persoanele cu venituri mici. La acest capitol eminentele cenusii ale viitoarei guvernari „uita” sa ne spuna ce inseamna venit mic.
Lapte fara miere va curge in paharele romanilor dupa ce TVA va fi redus la 5% pentru alimente de baza. Se mai poate adauga painea, carnea si uleiul si bucuria ca va creste TVA la produsele de lux la 25%.
In ceata ramane perceperea unei TVA de 19% la tranzactiile imobiliare efectuate in scopuri comerciale de catre persoane fizice. Inca nu se stie exact ce inseamna asta, daca se aplica sau nu TVA de 19% la achizitionarea celei de-a doua case sau a unui teren. Pe aceasta problema sigur vor exista multe „clarificari” si discutii.
Salariu minim brut de 500 euro la data intrarii Romaniei in zona euro este o mai veche promisiune care a fost facuta initial la aderarea Romaniei la UE si nerealizata. Acum este extinsa la perioada de integrare, moment la care vor figura tot in josul clasamentului european. Aceiasi situatie este preconizata si in privinta alocatiei de stat pentru copii, care va creste in perioada 2009-2012 la suma de minimum 200 de lei.
Salariul mediu brut nominal pe economie se promite sa creasca in urmatorii patru ani cu aproximativ 60%, educatia va primi tot 6% din PIB, Ministerul Apararii, minim 2% din PIB pentru cheltuieli de aparare si pana la 2,38% pentru proiecte concrete.
In domeniul infrastructurii, noul Guvern se angajeaza sa finalizeze pana in anul 2012 coridorul IV pan-european Nadlac a Constanta ( in total 855 km) la nivel de autostrada, cu exceptia tronsonului Sibiu-Pitesti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare in 2013-2014.
Transportul in Capitala se va imbunatati cu o linie de metrou 1 Mai a Laromet, in lungime de 3,1 km si doua statii. De asemenea, vor incepe lucrarile la linia 5 de metrou Ghencea – Drumul Taberei – Eroilor – Universitate a Pantelimon.
Coalitia promite ca va implementa un sistem fiscal-bugetar sustenabil, care va asigura consolidarea fiscala si reducerea deficitului bugetului general consolidat la cel mult 2,5 % din PIB in anul 2009, in concordanta cu obiectivele Programul de Convergenta.

Un alt pricipiu vorbeste despre scutirea de impozitul pe profitul reinvestit in progresul tehnologic si introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite activitati si societati. „Programul de guvernare este elaborat intr-un context international caracterizat printr-o profunda criza financiara si economica globala”, se arata in primul dintre cele 29 de capitole ale documentului.

O destanuire a unui fost ministru si istoria unor sanse ratate

O destanuire a unui fost ministru si istoria unor sanse ratate

Nu ne propunem o evaluare a activitatii unui fost ministru al Sanatatii, respectiv prof. univ. dr. Mircea Beuran nu pentru ca este – cum se spune – „un personaj controversat”, ci pentru ca faptul pe care il supunem atentiei cititorului nu are nicio conotatie cu o astfel de evaluare. Pur si simplu, este vorba despre o maniera de cheltuire a banului public, interesata ca exemplu cu o arie larga de actiune. Sigur, modul in care se naste, se dezvolta si se aplica o anumita idee (mai ales daca este buna) permite sa se aprecieze si valoarea celor care o emit si o concretizeaza, dar – cum mai remarcam – nu acesta este scopul insemnarilor de fata.
Se stie prea bine ca procurarea echipamentelor si medicamentelor pentru spitale (ca si a oricaror altor achizitii publice) implica organizarea unor licitatii. Or, se cunoaste tot atat de bine ca preturile sunt influentate, intre multi alti factori, de cantitatile contractate in urma licitatiilor. Sunt o serie de cheltuieli fixe indiferent de cantitate, iar costurile respective se impart la unitatile de masura cu care se opereaza. Astfel, pe fiecare unitate, cheltuielile se reduc direct proportional cu cresterea cantitatilor. Fostul ministru a dat un exemplu in care licitatia pentru un anumit aparat nu s-a facut pe fiecare spital in parte, ci pe mai multe spitale, astfel incat cu aceiasi bani s-au cumparat 60 de aparate in loc de 40 cat ar fi fost posibil in conditiile organizarii separate a licitatiilor. Ce s-ar intampla daca s-ar proceda astfel oriunde si oricand este vorba despre achizitii care sunt comune unui numar mai mare de unitati spitalicesti? Raspunsul nu este dificil de dat.
Daca pornim de la acest exemplu, ne dam seama ce posibilitati considerabile de economisire a banului public s-ar fructifica daca exista (ar exista) un minimum de interes, de determinare fata de gestionarea gospodareasca (macar atat) a resurselor financiare nu numai din sfera sanatatii, ci pretutindeni unde se manipuleaza banul public.
Tema capata o gravitate deosebita daca o raportam la actualele dezbateri referitoare la achizitionarea avioanelor F16 sau la contractele din domeniul infrastructurii (in special cazul tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov). Nu numai sumele considerabile puse in „joc” sunt de natura a atrage atentia si a impune clarificari esentiale, ci chiar metodele prin care s-a  ajuns la faza contractuala sau imediat premergatoare incheierii contractelor. Presupunand ca factorul politic (citeste grupurile de interese reprobabile) nu are nicio influenta in procesul decizional in materie de achizitii, de cheltuieli publice, raman deschise „dosarele” metodologice. Insusi faptul ca se taraganeaza nepermis – dupa ce s-au operat numeroase si discutabile modificari si completari – definitivarea unei reglementari unitare, solide, a achizitiilor publice este de natura a ne pune pe ganduri. Nu vrem sa mergem atat de departe incat sa consideram ca este un proces deliberat de amanare, dar consecintele sunt atat de evidente incat nu mai este nevoie de comentarii suplimentare. Mai ales in astfel de cazuri, „mai tarziu” inseamna „prea tarziu”, fie si numai din pricina faptului ca banii pierduti ne golesc tuturor buzunarele, fara nicio sansa de a fi recuperati macar in parte.

Guvernul bate ultimele cuie in cosciugul cotei unice

Guvernul bate ultimele cuie in cosciugul cotei unice

Dupa hei-rup-ul electoral privind majorarea pensiilor, restituirea banilor pentru Dacii, scutirile de impozit pentru investitorii la bursa in 2009, Guvernul a venit ieri cu un nou set de masuri care pun si mai mult umarul la cresterea deficitului bugetar.
Valoarea pachetului anticriza este estimata de Guvern la 10 miliarde euro si include:
– reducerea CAS de 2% in 2009
– inca o majorare a punctului de pensie, la 763 lei din ianuarie
– scutire de impozit pentru castigurile din dobanzile la termen
– premierea angajatorilor cu 1.000 euro pentru fiecare nou loc de munca oferit somerilor
– reducerea la 5% a TVA-ului pentru prima locuinta sau pentru familiile care vor sa se mute intr-o casa mai mare, cu conditia ca aceasta sa aiba sub 120 mp si sa nu coste peste 100.000 euro
– bonificatia de 5% pentru contribuabilii care platesc la timp obligatiile fiscale (si nu e vorba numai de persoanele fizice, care erau obisnuite cu astfel de scutiri pentru impozitul datorat pe locuinta, ci si de marile companii care au castigat din belsug in 2008 – vezi Petrom)
– creditul fiscal pentru companiile implicate in cercetare-dezvoltare
– scutirea de impozit pentru dividendele reinvesite
– suspendarea taxei de poluare auto timp de un an

Sunt sanse mari ca ultimul efort de castigare a bunavointei alegatorilor sa ne coste un deficit de peste 3% din PIB in acest an, in 2009 urmand sa se majoreze (in momente de criza incasarile scad, contribuabilii incep sa aiba intarzieri la plata taxelor catre bugetele de stat).
Cum veniturile din impozitul pe profit si venit vor scadea in mod natural, odata cu economia, Guvernul va trebui sa introduca la un moment dat noi taxe sau sa le majoreze pe cele vechi pentru a echilibra raportul dintre veniturile si cheltuielile publice.
Sunt doua directii unde s-ar putea umbla in prima instanta: majorarea TVA sau eliminarea cotei unice in favoarea unei impozitari progresive. Majorarea TVA ar avea si parti bune, descurajand consumul, dar ar atinge paturile sarace ale populatiei care sunt deja lovite de efectele crizei financiare. Ramane cota unica, iar aceasta isi traieste, in opinia noastra, ultimele luni de existenta, veniturile mari urmand sa fie impozitate mai sever, ca inainte de 2004.

Vine primavara. Se deschide sezonul grevelor

Vine primavara. Se deschide sezonul grevelor

Asa cum era de asteptat, masurile tardive de restructurare anuntate de un Guvern disperat sa faca economii cu orice pret creeaza mari nemultumiri in randul populatiei. Altfel spus, s-a deschis sezonul la greve.
Astfel, avem deja anuntata o greva a angajatilor Metrorex pentru 18 martie. Toti bucurestenii isi amintesc ce efecte a avut ultimul eveniment de acest gen asupra circulatiei in Capitala, asa ca amatorii de senzatii tari abia asteapta data de 18 martie. Motivul? Vesnica nemultumire legata de salarii si conditiile de munca.
Apoi, se prefigureaza o greva a angajatilor CFR. Motivul il stie toata lumea: cei aproape 10.000 de oameni care vor fi dati afara. Ministrul Berceanu a lasat sa se inteleaga ca nu mai conteaza aceasta greva, daca ea va avea loc, zarurile sunt deja aruncate iar disponibilizarile nu pot fi oprite. Ceea ce inseamna ca, aproape sigur, va trebui sa ne descurcam fara trenuri ceva vreme.
Altii care se pregatesc de greva sunt profesorii. Grila unica de salarizare, o alta „mare” masura anti-criza implementata de Guvern, este principalul motiv.
Nici functionarii publici nu stau prea relaxati. Dupa o greva de doua ore in februarie, tratata cu raceala de autoritati, se anunta altele in lunile urmatoare.
Asadar, in perioada urmatoare, cel putin teoretic, s-ar putea sa fim obligati sa ne descurcam fara metrouri, trenuri, scoli, administratii fiscale si primarii. Avand in vedere ca spitalele ba merg ba nu merg, drumurile arata ca dupa razboi, politia isi face treaba cand vrea iar „eficienta” justitiei e deja recunoscuta, avem deja un tablou complet al unui sistem nefunctional. Si problema, de fapt, nu este asta. Ca se duce de rapa un sistem imbatranit, in care nu s-a investit nimic, administrat prost si in care au furat aproape toti, e ceva normal. Intrebarea este: ce va aparea in locul lui?

Sa tot fii secretar de stat la Finante cu 35.758 lei in plus fata de salariu!

Sa tot fii secretar de stat la Finante cu 35.758 lei in plus fata de salariu!

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante, un secretar de stat a avut de incasat suma de 35.758 lei ca venit pentru calitatea de membru in CA sau AGA in companii in care statul este actionar. Suma a fost incasata in aprilie in plus fata de salariu. Conform unui ordin al ministrului din 25 mai, suma va fi depusa la bugetul de stat in cadrul proiectului „Donatii pentru diminuarea efectului crizei economice”.

Alti secretari de stat au avut de incasat sume de ordinul a 18.698 lei sau 6.353 lei. Aceste sume nu au fost insa virate la buget. Potrivit grilei de salarizare a ministerului, cei patru secretari de stat Gheorghe Gherghina, Bogdan Dragoi, Alexandru Nazare si Gratiela Iordache incaseaza lunar salarii intre 3.876-4.693 lei.

La ANAF, presedintele Sorin Blejnar are un salariu lunar de 4.693 lei. El a depus suma de 18.698 lei obtinuta in plus fata de salariu la bugetul de stat.

Vicepresedintii ANAF castiga lunar 3.961 lei. Unul dintre cei patru a avut de incasat in plus fata de salariu, in aceleasi conditii, suma de 17.085 lei. Cei care ocupa aceasta functie sunt: George Dragos Bogdan, Mihai Gogancea Vatasoiu, Radu Traian Marginean.

Iarna nu-i ca vara. Si nici nu va fi

Iarna nu-i ca vara. Si nici nu va fi

Daca ne uitam in gura primarilor la alegerile locale, ar fi trebuit sa credem ca acum cel putin jumatate din cele circa 12.000 de blocuri din Bucuresti ar fi reabilitate termic. Noroc ca noi suntem oameni seriosi si il credem pe cuvant pe fostul primar general, Traian Basescu, care stia el ce stia cand spunea ca Iarna nu-i ca vara.

Toti candidatii, ca erau de la  PNG, PNL, PSD  sau PDL promiteau sus si tare ca ample programe stau sa inceapa a fi puse in practica, singura veriga lipsa fiind votul cetatenilor care se descatuseze energiile creatoare. Cel mai gogonat dintre proiecte, cu exceptia autostrazii zburatoare a lui Sorin Oprescu, a fost cel al decopertarii cladirilor si al anveloparii lor intr-un strat termoizolant, inlocuirea tamplariei clasice cu ferestre tip termopan si refacerea hidroizolatiei terasei si a subsolului. Unii primari (cum ar fi Chiliman, la sectorul 1) s-au grabit sa anunte ca au construit bugete care includ reabilitarea tuturor blocurilor in 2008. S-au facut sedinte, s-au creat comitete, s-au desemnat presedinti. Dar nici un bloc vechi din Bucuresti nu a inceput procedura de reabilitare.  Si nici nu o va incepe prea curand pentru ca iarna bate la usa, si, dupa cum se stie, in acest anotimp nu se lucreaza la exterior.
De altfel, chiar daca ar exista bunavointa din partea primariilor, procedura de izolare ar dura o eternitate. In primul rand trebuie ca toti locatarii din imobile sa aiba actele la zi, cu cadastru si intabulare pe apartamente, apoi mai trebuie realizat cadastru pentru partile comune, in afara procedurilor birocratice din cadrul primariilor, care si ele ingreuneaza mult punerea in practica a unui astfel de proiect de anvergura. Pana acolo insa sunt problemele legate de aderenta cetatenilor la acest proiect. Este de ajuns o singura persoana care refuza si atunci tot blocul ramane pe loc. Daca luam in calcul cantitatea de pensionari procesomani pe metrul patrat atunci putem conchide ca Basescu avea dreptate, iar diferentierea anotimpurilor ramane asa cum ne-a dat-o Dumnezeu.

Noi taxe de licentiere a farmaciilor

Noi taxe de licentiere a farmaciilor

Ministrul Sanatatii vrea sa schimbe Legea farmaciilor dupa doar patru luni de la aparitia celei vechi (M.O. 13 noiembrie 2008). Printre modificarile vizate de ministrul Ion Bazac se numara reducerea numarului de institutii implicate in autorizarea farmaciilor, modificarea taxelor de acreditare a acestora, acreditarea limitata a drogheriilor si eliminarea criteriului demografic la deschiderea unei farmacii in mediul rural.

„Noul proiect de lege reduce numarul de institutii implicate in autorizarea farmaciilor. In proiectul propus de Ministerul Sanatatii se creeaza posibilitatea ca Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) sa fie institutia care sa realizeze inspectia farmaceutica iar Colegiul Medicilor sa nu faca parte decat consultativ din inspectie”, a declarat Bazac.

Initiativa ministrului are in vedere „rezolvarea unui blocaj aparut la nivelul autorizarii farmaciilor in ultima perioada si eliminarea unor sanctiuni din partea UE”.

In plus, proiectul anuntat de ministrul Sanatatii introduce pentru prima data taxe pentru autorizarea farmaciilor.

In replica, farmacistii spun ca „autorizarea farmaciilor si drogheriilor se va face numai de catre directia farmaceutica din Ministerul Sanatatii, iar autorizarea depozitelor la fel. Acest ministru nu stie nici macar ce ordin urmeaza sa semneze atat timp cat sustine ca farmaciile vor fi autorizate de ANM. Cat despre taxa de autorizare aceasta a existat intotdeauna. Acum se schimba tarifele”.

„In ceea ce priveste infiintarea farmaciilor de la tara, niciodata nu a existat criteriu demografic, numai ca nimeni nu se agita sa-si deschida o farmacie acolo; numai in orase a existat criteriul demografic -pentru o anumita distante intre farmacii si pentru un anumit numar de locuitori; la tara a fost intotdeauna la liber infiintarea de farmacii pentru ca de-abia se gasesc farmacisti pentru farmaciile din orase daramite pentru cele de la tara”, spun farmacistii.

Piata locala s-a autoreglat pe Google: 300.000 de euro/autorizatie

Farmacistii considera ca actualul proiect privind autorizarea functionarii farmaciilor incuraajeaza specula. Aceasta deoarece o licenta de farmacie in Capitala a ajuns sa coste 300.000 de euro, peste 1,2 milioane de lei. Concluzia este ca distributia si vanzarea medicamentelor este inca o afacere de success, dar inaccesibila celor tineri, fara bani.
Pe de alta parte, procedura de acordare a autorizatiilor este greoaie, lista de asteptare este foarte lunga, situatia fiind asemanatoare cu cea a licentelor de taximetrie. Asa ca, cine nu vrea sa astepta cativa ani, cumpara una veche apeland la oferetele de pe internet de 300.000 de euro.

De asemenea, marile lanturi farmaceutice sunt acuzate de farmacisti ca ar fi urcat preturile licentelor, acestea urmarind cu atentie anunturile de pe internet. Asta cu atat mai mult cu cat Bucurestiul a ajuns de multa vreme la plafonul maxim de autorizatii.

S-a eliminat criteriul demografic pentru mediul rural

Ministrul Bazac a mai anuntat ca in mediul rural vor putea fi infiintate farmacii fara respectarea criteriului demografic care impune deschiderea unei farmacii la minimum 4.000 de locuitori.

„Este o cerinta a UE. Practic, era un criteriu discriminatoriu care nu favoriza deschiderea de farmacii in zonele rurale”, a precizat ministrul.

„Cum protejeaza ministerul pe cineva care vrea sa deschida o farmacie la tara, care oricum este o sinucidere”, spun farmacistii suparati ca preturile impuse la medicamente elimina concurenta de pe piata.

Salariile bugetarilor au fost in medie de 7.860 euro fiecare

Salariile bugetarilor au fost in medie de 7.860 euro fiecare, in 2009

Statul roman a cheltuit anul trecut 11 miliarde de euro cu salariile bugetarilor. Cum cei mai multi dintre bugetari, asistente, medici, profesori etc. au salarii mici, balanta a fost trasa in sus de cheltuielile facute pentru salariile angajatilor din agentiile de stat si din ministere, ajungandu-se la situatii paradoxale, in care angajatii ministrilor au avut salarii mai mari decat ei insisi.

Una din cauze este acordarea acestor castiguri suplimentare pentru tot felul de motive, sporuri, in mod netransparent si nu pe baza de obiective si performanta.
Pana acum, patru ministere au inceput sa publice listele complete cu salariile angajatilor, cu nume, functii si modul in care veniturile au fost obtinute.

Un caz ciudat este cel al Inspectoratului General de Politie (http://www.politiaromana.ro/salPDF.pdf) care si-a publicat lista si care arata cum inspectorul general, dar si alti adjuncti au avut numai in aprilie salarii de 7.000-8.000 de lei, adica mai mult decat ministrul de interne insusi.